Pornind de la un cîntec

Publicat în Dilema Veche nr. 808 din 15-21 august 2019
Iconofobie jpeg

Deunăzi, aflîndu-mă la volan pe un traseu ceva mai lung decît de obicei, am deschis radioul pentru „știrile de la fix“. Spre surpriza mea, în loc de breaking news, postul difuza o melodie de-a Loredanei (Groza). Nu prea ascult muzică românească (știu, sînt cam snob, asta este situația), dar acum – poate și intrigat că nu erau „știri“ – am lăsat aparatul să meargă. Nu cunoșteam, evident, cîntecul (sînt, cum spuneam, „rupt“ complet de producțiile cantautorilor autohtoni), așa că l-am audiat atent preț de cîteva secunde. Culmea, versurile mi s-au părut destul de interesante. „Iubita“ din piesa respectivă îi comunică „iubitului“ să nu-și facă nici un fel de griji, întrucît ei doi au cea mai puternică armă pentru protecția dragostei lor: ziua de azi. Nu glumesc, se înțelege, cînd numesc chestiunea asta „interesantă“. Dacă veți manifesta curiozitatea să aruncați o privire (fie și grăbită) peste curentele filozofice principale ale omenirii, de la origini pînă în contemporaneitate, veți vedea că majoritatea gînditorilor ar fi de acord cu o asemenea idee. Filozofii recomandă de regulă, în diverse formule, direct sau indirect, ca individul să valorifice mereu momentul prezent al existenței lui, singurul cert și totodată adecvat conceptului de viață ca atare. Trecutul trăiește doar în amintirile noastre (adesea mistificatoare), „neființînd“ de facto, pe cînd viitorul se stabilește prin pure speculații, la fel de instabile și ireale precum tot ceea ce s-a întîmplat deja. Exiști așadar numai în clipa de față, ce a fost ori va fi universul tău ontologic intrînd, inevitabil, sub semnul nostalgiei defazate și al prezumției orgolioase. Realitatea rămîne identificabilă strict în intervalul efemer al actualității și, în consecință, orice teorie existențială ai dori să comunici – ție și celorlalți – trebuie să o adaptezi volens-nolens la rigorile acestei actualități, atît pentru exercițiul obiectivității, cît și pentru propria-ți credibilitate.

Nu am cum să contest, prin urmare, concluziile unor minți strălucite, exprimate tranșant cu multă vreme înainte de apariția mea pe pămînt. În plus, nu aș îndrăzni vreodată să contest virtuțile metafizice ale cîntecelor Loredanei (din cîte știu, adesea, și textieră a lor). Îmi voi permite totuși să aduc cîteva mici nuanțări problemei „temporale“ menționate mai sus (interferența dintre trecut, prezent și viitor). Indubitabil, cred, la rîndul meu (am mai constatat, de altfel, faptul și în alte articole), că nu poți „ființa“, în mod autentic, decît în prezent. Trecutul și viitorul constituie doar „dimensiuni“ abstracte ale psihicului nostru, nu și „realități“ irefutabile. Să observăm însă că, în pofida „concreteții“ sale, „ziua de azi“ funcționează sub presiunea unei omnipotente nedumeriri. Niciodată nu știi, cu adevărat, ce ți se întîmplă în clipa de față decît, cel mult, în termenii unei adînci ambiguități. Trebuie să te distanțezi întrucîtva de vîltoarea evenimentelor „prezentului“ propriu-zis, pentru „a le pune în perspectivă“, cum afirmau fenomenologii francezi (de tipul lui Maurice Merleau-Ponty), pentru „a le înțelege“, pentru „a le digera“ efectiv. Atunci cînd reușești să le atașezi o semnificație cît de cît convingătoare, „prezentul“ s-a transformat deja în „trecut“, iar tu te afli pe tărîmul retrospecției, unde, am convenit, stăpînesc „non-ființialul“, „abstracțiunea“, „amintirea“. Invers, raportîndu-te la ceea ce va urma, încercînd deci să prefigurezi (în același „prezent“) anumite aspecte ale „viitorului“ (deloc străine experienței acumulate în „momentul actual“), practici, din nou, „abstracțiunea“ – speculativă de data aceasta –, complăcîndu-te în sterilitatea unei gîndiri „imateriale“. Aceeași nedumerire dă și aici măsura reală a „prezentului“, așezîndu-l, surprinzător, pe un palier, mă rog, „ontologic“, al confuziei și instabilității. Unde se află, în concluzie, supralicitata viață?

În „trecut“ și în „viitor“, ar trebui să răspundem cu toții în cor. Cu un „supliment“ explicativ, de tip lexical: e drept că viața se derulează, faptic, numai în prezent, dar ea nu ar avea nici un sens (și, ca atare, nu ar mai fi – să subliniem apăsat detaliul! – viață) fără proiecții trecute și viitoare. Trăiești, neîndoios, în „ziua de azi“, însă îți dai seama de asta doar relaționînd cu „ziua de ieri“ și cu „ziua de mîine“. Poți spune, fără ezitare, că ești fericit sau nefericit astăzi? Cu siguranță, nu. Vei reuși să o faci numai cînd azi va fi ieri, iar lucrul se va întîmpla abia mîine. De aceea, consider că „iubitul“ și „iubita“ Loredanei nu greșesc, dovedind încredere în ziua de „azi“. Să fie totuși precauți cu amănuntul că încrederea în cauză le vine din existența unei zile de „ieri“ și a unei zile de „mîine“. Recunosc, Loredana ar putea să-mi replice acum, parafrazînd un vers dintr-un alt cîntec românesc celebru, al lui Cristi Minculescu de la Iris: „E greu să gîndești cum gîndesc eu!“. Voi accepta. Mereu. 

Codrin Liviu Cuțitaru este profesor la Facultatea de Litere a Universității din Iași. Cea mai recentă carte publicată: romanul Scriptor sau Cartea transformărilor admirabile, Editura Polirom, 2017.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Goana după adeverințele pentru bani în plus la pensie. Ce sume se iau în calcul pe noua lege a pensiilor
Bombardați cu informații despre recalcularea pensiilor și acordarea drepturilor bănești conform legii pensiilor care intră în vigoare la 1 septembrie 2024, pensionarii au luat cu asalt casele de pensii. O parte dintre documentele cu care se prezintă sunt deja în dosar.
image
Cum sunt săpate tunelurile din vestul României. Trenurile vor circula cu 160 km/h prin munte VIDEO
Lucrările de construcție a tunelurilor de pe noua magistrală feroviară din vestul României au acumulat întârzieri, care duc la prelungirea termenului de finalizare a investiției.
image

HIstoria.ro

image
Cât de bogat a fost Nababul?
Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a fălit cu bogăția acumulată de-a lungul întregii sale vieți şi ne-am aștepta ca testamentul său să reprezinte o confirmare a acestui fapt.
image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.