Oameni şi sfinţi

Publicat în Dilema Veche nr. 511 din 28 noiembrie - 4 decembrie 2013
Alte confuzii jpeg

Am văzut (cu întîrziere!) filmul din 2010 (premiat cu Palme d’Or şi César) al lui Xavier Beauvois – Des hommes et des dieux/Despre oameni şi zei. Forţa peliculei vine, în primul rînd, din faptele reale pe care se bazează şi pe care le reactualizează cu multă autenticitate. E vorba despre un episod dramatic, derulat în Algeria în 1996, pe fondul crizei guvernamentale locale şi al ascensiunii mişcărilor teroriste de tip islamic. Şapte (din nouă) călugări francezi, slujitori în Mănăstirea Atlas – cisterciană prin natura ei (ordin monahal catolic cu veneraţie pentru Sfîntul Benedict) – au fost atunci răpiţi şi, ulterior, executaţi de trupele liderului musulman Ali Fayattia. Fraţii în cauză locuiau, de multă vreme, în spaţiul algerian, integrîndu-se perfect în comunitatea mahomedană din jurul aşezămîntului lor, în ciuda specificităţilor religioase. Algerienii convieţuiesc armonios cu benignii părinţi, beneficiind chiar de serviciile medicale, de calitate, pe care aceştia le oferă. Fratele Luc (Michael Lonsdale) are un cabinet în mănăstire, unde sute de localnici află uşurare în diverse afecţiuni. Stareţul Christian (Lambert Wilson) se dovedeşte, de asemenea, un bun administrator, găsind excelente punţi de comunicare cu musulmanii. Interacţiunile celor două grupuri sînt, prin urmare, cît se poate de amicale. În acest decor mai degrabă paradisiac pătrund însă veşti tulburătoare.

Guvernul corupt îşi pierde, treptat, credibilitatea în faţa populaţiei, iar fundamentaliştii islamici devin tot mai ameninţători în ţară. Se vorbeşte despre fete tinere ucise cu impunitate în plină stradă, pentru simplul motiv de a nu fi purtat vălul tradiţional. Lumea este îngrijorată şi confuză. Situaţia explodează cînd mai mulţi muncitori şi ingineri croaţi, de pe un şantier învecinat cu Atlas-ul, sînt asasinaţi cu cruzime de luptătorii lui Fayattia. Din acea clipă, călugării ştiu precis că existenţa lor se va schimba. Filmul studiază amănunţit încordarea din obştea monahală, în aşteptarea patetică a unui deznodămînt tragic. Avem toate datele (doi supravieţuitori) să credem că lucrurile au stat aşa şi că frămîntările fraţilor s-au desfăşurat întocmai. Întrunindu-se seara la sfat, ei nu ştiu exact ce să facă. Frica (legitimă) îi îndeamnă să plece înapoi în Franţa, dar, judecînd faptele la rece, fiecare realizează că nu (mai) are la ce să se întoarcă. Viaţa lor e aici, în Algeria, sensul fiinţării capătă, pentru ei, materialitate numai în Mănăstirea Atlas. Detaliul mi se pare foarte interesant. Nu sesizăm nici o urmă de histrionism, de ipocrizie ori de fanatism în aceste declaraţii. Nimeni nu vrea martirajul (monahii spun frecvent că nu doresc să moară, că nu au venit la călugărie pentru a fi ucişi). Toţi sînt oameni, nu sfinţi (cel puţin, nu încă!). Au slăbiciuni şi aprehensiuni. Se simt dezorientaţi.

Dilema morală şi psihologică a călugărilor reprezintă punctul forte al filmului. Contextul îi obligă pe cei nouă să aleagă varianta eroică (de a sta şi a-şi înfrunta destinul), deşi nici unul nu are profil de erou (toţi ar prefera, absolut justificat, să existe o altă cale, să poată opta pentru altceva – mai simplu, mai confortabil, fără veleităţi sacrificiale). Titlul peliculei – o aluzie la Psalmul 82 (6-7) – pune accentul, inteligent, pe dualitatea creştină inerentă: umanitate vs sfinţenie. Fie şi înzestrat cu vocaţia mîntuirii, individul nu-şi poate depăşi condiţia prin sine, ci doar prin pronie, prin intervenţia divină care va să zică, prin acel deus ex machina al tradiţiei. Pînă în pragul sfinţeniei propriu-zise, omul arată credinţă şi voinţă. Ce se întîmplă dincolo de acest hotar este o chestiune de transcendent. Nu diferită ne apare situaţia din mica obşte a Atlas-ului. Cu toate că ei aleg, cu bună ştiinţă, prezumtivul martiraj (nimeni nu are cum să prevadă evoluţia faptelor, timpul se scurge cu o lentoare ameţitoare şi de-a dreptul traumatizantă!), în particular, fiecare dintre fraţi e apăsat de imense încordări emoţionale. Probabil că ei şi-ar dori ca sumbra expectativă să se sfîrşească într-un fel sau altul. Nervii tuturor sînt întinşi la maxim. Slujbele se ţin sub presiune, monahii tresar cînd aud zborurile de patrulare ale armatei.

Într-o scenă memorabilă, toţi se îmbrăţişează înfioraţi la trecerea unui elicopter militar pe deasupra mănăstirii. În pofida tulburării generale, fraţii continuă să-şi cînte imnurile de slavă, sperînd, probabil, că atunci şi acolo se va petrece inevitabilul sfîrşit. Dincolo de spaima firească, „contextul“ ar fi ideal: părinţii se află în rugăciune, sînt împreună în biserică, poartă hainele de sărbătoare şi, mai presus de orice, experimentează o caldă, intensă solidaritate, o emoţie puternică, irepresibilă, ce i-ar putea trece, glorios, peste slăbiciunea fricii. Tabloul pare decupat din povestea unui martiriu perfect, dar, spre surprinderea noastră, nimic nu se întîmplă acum. Mult mai tîrziu, în cel mai neaşteptat moment cu putinţă, în miezul unei nopţi friguroase, un pîlc de terorişti pătrunde în mănăstire şi îi ridică pe călugări aşa cum se găseau: ciufuliţi, buimăciţi de somn, în indispensabili, complet lipsiţi de demnitate (în plus, cel mai bătrîn dintre ei, Amédée – jucat excelent de Jacques Herlin –, răspunde primului impuls de conservare şi se ascunde, îngrozit, sub pat, unde, în viteză, fundamentaliştii omit să-l caute!). În aceste condiţii umilitoare, cei şapte monahi se duc, ambigui, spre marele gest sacrificial. Nu putem extrage decît o singură învăţătură de aici: nici un destin de sfinţenie nu poate să înceapă pînă cînd destinul umanităţii sordide nu îşi va fi epuizat şi ultima doză de cinism. 

Codrin Liviu Cuţitaru este prof. dr. la Facultatea de Litere a Universităţii din Iaşi (Catedra de Engleză). Cea mai recentă carte publicată: Istoreme, Editura Institutul European, 2009.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.
image
Wall Street-ul Bucureștiului interbelic
În perioada interbelică, pe Wall Street-ul local, existau nu mai puțin de 80 de bănci, dintre care 50 erau cu dotări la standarde moderne, desfășurându-și activitățile în adevărate opere arhitectonice, care rivalizau cu City-urile marilor capitale europene.