O comoară a daco-românisticii

Publicat în Dilema Veche nr. 555 din 2-8 octombrie 2014
Alte confuzii jpeg

Nu demult, mi-a căzut în mînă un „document“ stupefiant. Este vorba despre cartea în limba engleză (scrisă, tradusă?) In Pursuit of the Treasure/În căutarea comorii, a doamnei Elena Călugăru Baciu. Despre autoare aflăm cîteva lucruri din nota („bio-bibliografică“) finală şi din două diplome reproduse în copie color la sfîrşitul volumului. Doamna Baciu (care ne şi priveşte, de altfel, cu un aer uşor melodramatic, dintr-o fotografie „ataşată“ fişei personale) s-a născut la Bucureşti, în 1943. În 1972, a făcut prima facultate – de „Literatură Română“ – în Capitală. Zece ani mai tîrziu, face din nou – probabil, dintr-un exces de afectivitate pentru lumea Literelor – Filologia, de data aceasta la Iaşi (secţia Română-Engleză). Conform diplomelor amintite, elaborate de o instituţie de care aud acum pentru întîia oară – Academia Dacoromână (!?) –, Domnia Sa e („prin hotărîrea Senatului Academiei Dacoromâne“ etc., etc.), actualmente, „doctor în dacoromânistică“ şi are „calitatea de conducător de doctorat în dacoromânistică“ (sic!).

Cartea în chestiune a apărut, după pagina descriptivă, succesivă titlului, la Editura Amurg sentimental din Bucureşti, în 2010, informaţie contrazisă (corectată?) de pagina de gardă (imediat următoare), unde se specifică, ferm, ca loc de tipărire, Editura Dacoromână (2010), tot din Bucureşti. Ce să zic? Căldură (încă) mare, monşer. Căldurile te apucă puternic însă abia după ce începi lectura volumului, cu atît mai mult cu cît nu ştii ce citeşti. Vreau să fim bine înţeleşi. Am experienţă de aproape trei decenii în recenzarea cărţilor, am scris despre cîteva mii de volume – mai bune sau mai proaste – pînă în prezent. Pot confirma, cu mîna pe inimă, că o carte, oricît de lamentabilă, la o inspecţie de ansamblu, revelă un conţinut, un subiect, o temă, un obiect de o oarecare transparenţă. Demersul doamnei Baciu (redactat într-o engleză morbidă) nu are totuşi această calitate. Pare un delir spontan, incontinent, unde se amestecă viguros zeităţi daco-getice, folclor românesc, proză (aşa-zicînd) poetică şi numeroase texte populare, „tălmăcite“ în limba lui Shakespeare.

Deoarece nu intră în sfera intereselor mele dorinţa de a uzurpa sofisticatul domeniu ştiinţific al „dacoromânisticii“, voi lăsa discuţia propriu-zisă a volumului experţilor, atîţia cîţi ei vor fi fiind şi atît cît ei vor fi dorind să se aplece asupra unui asemenea „tratat“. Pentru delectare, eu mă voi opri – aici – numai la versiunea engleză a tradiţionalului nostru Pluguşor, propusă de doamna Elena Călugăru Baciu (pe baza unei traduceri, înţeleg, din 1956!?). Colinda culeasă de Vasile Alecsandri (şi intitulată, iniţial, Plugul) este cunoscută de toată lumea. Ea începe în felul următor: „Aho, aho, copii argaţi/ Staţi puţin şi nu mînaţi,/ Lîngă boi v-alăturaţi/ Şi cuvîntul mi-ascultaţi:/ S-a sculat mai an/ Bădica Troian,/ Ş-a încălicat/ Pe-un cal învăţat,/ Cu nume de Graur,/ Cu şaua de aur,/ Cu frîu de mătasă,/ Cît viţa de groasă/ Şi-n scări el s-a rădicat,/ Peste cîmpuri s-a uitat,/ Ca s-aleagă-un loc curat,/ De arat şi semănat./ Şi curînd s-a apucat,/ Cîmpul neted de arat,/ În lungiş/ Şi-n curmeziş./ S-a apucat într-o gioi,/ C-un plug cu doisprezece boi/ Boi bourei,/ În coadă cu dălbei,/ În frunte ţintăţei./ Mînaţi, copii, hăi, hăi!“ (Vasile Alecsandri – Poezii populare ale românilor, EPL, 1966, p. 320) Aceste versuri constituie varianta canonică a Pluguşorului, înregistrată de Alecsandri.

Iată „traducerea“ textului de mai sus în engleza acceptată/receptată de doamna Baciu: „Aho, aho, children servants/ Stop a bit, don’t farther drive!/ Next to oxen be adjoining/ And the word listen to me:/ That last year raised a son/ Being he brother Troian/ Riding Graur, horse so bold/ Brighting with his saddle of gold/ Bearing his rein of silk,/ Both seem something so big,/ Looking for over the fields/ A clean land for sowing./ Helped by oxen with white-tailed/ Rising up twelve for working./ Seeing them with blaze forheaded/ Drive on children, drive away!“ (Elena Călugăru Baciu – In Pursuit of the Treasure, EAS/ED, 2010, p. 102-3) Întrucît nici timpul, nici spaţiul, nici psihicul nu-mi permit să dezvolt discuţia (ar fi trebuit să pun „sic!“ practic după fiecare cuvînt englezesc din această „traducere“), îi rog pe elevii studioşi, de gimnaziu şi liceu, care se pregătesc pentru examenele Cambridge (FCE sau CAE) să sublinieze (cu roşu) erorile de limbă din textul de mai sus. Va fi un exerciţiu util în procesul învăţării, dar devastator totodată pentru mînă, care, garantez, le va rămîne încovrigată deasupra hîrtiei de atîta efort.

Eu mai semnalez doar faptul că, pe aceeaşi pagină de gardă, apare informaţia următoare: „This book was lectured by Prof.univ.dr. Ştefan Avădanei and Prof.univ.dr. Noemi Bomher.“ Ideea doamnei Baciu Călugăru este că amintiţii profesori „au citit“/„au lecturat“ (şi, implicit, „au aprobat“!) volumul de faţă. To lecture înseamnă însă, în engleză, a ţine o prelegere/a ţine un curs/a preda. Pentru că domnul Ştefan Avădanei şi doamna Noemi Bomher îmi sînt colegi la Litere, am hotărît să-i întreb despre legăturile dumnealor cu „comoara“ doamnei Baciu. Mi-au mărturisit amîndoi că nu au citit niciodată cartea respectivă, darămite să-i mai ţină şi prelegeri. 

Codrin Liviu Cuţitaru este prof. dr. la Facultatea de Litere a Universităţii din Iaşi (Catedra de Engleză). Cea mai recentă carte publicată: Istoreme, Editura Institutul European, 2009.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
O problemă a unghiilor ar putea fi un semn mai puțin cunoscut al cancerului
Anumite modificări ale unghiilor ar putea fi un semn al problemelor grave de sănătate, inclusiv cancer și artrită reumatoidă. Avertismentul vine din partea dr. Amir Khan, de la ITV. Acesta a recomandat o programare la medic, în cazul în care observăm semnele.
image
Cei mai mari poluatori cu plastic din lume, dezvăluiți de un studiu. Ce companii binecunoscute otrăvesc planeta
Conform rezultatelor unui studiu publicat miercuri, 56 de multinaționale sunt responsabile pentru mai mult de jumătate din poluarea cu plastic la nivel mondial, iar cinci dintre ele sunt responsabile pentru un sfert din această poluare
image
BBC: Ucraina a folosit rachete cu rază lungă de acțiune, livrate în secret de SUA
Ucraina a început să folosească rachete balistice cu rază lungă de acțiune împotriva forțelor rusești. Faptul că armele au fost furnizate în secret de SUA a fost confirmat de către oficialii americani.

HIstoria.ro

image
Operațiunea Barbarossa. 84 de avertizări cu privire la invazia germană, ignorate de Stalin
Pe 22 iunie 1941, Germania a invadat URSS în urma Operațiunii Barbarossa. Deși au primit numeroase avertizări din partea serviciilor de informații, Stalin și Uniunea Sovietică au fost luate prin surprindere.
image
Momentul abdicării lui Cuza: „În ochii lui n-am văzut niciun regret, nicio lacrimă”
Nae Orăşanu, om de încredere la Palat, îi comunicase principelui A.I. Cuza că „se pregătea ceva”.
image
Măcelul din Lupeni. Cea mai sângeroasă grevă a minerilor din Valea Jiului
Greva minerilor din 1929 a rămas în istoria României ca unul dintre cele mai sângeroase conflicte de muncă din ultimul secol. Peste 20 de oameni au murit răpuşi de gloanţele militarilor chemaţi să îi împrăştie pe protestatari, iar alte peste 150 de persoane au fost rănite în confruntări.