Meseriașii din culise

Publicat în Dilema Veche nr. 774 din 20-26 decembrie 2018
Comunismul se aplică din nou jpeg

Sînt acei oameni din linia a doua, care nu se văd, dar care știu o mulțime de lucruri. Fără ei n-ar ieși nimic. Mi-aduc aminte de poveștile cu zețarii care corectau pe vremuri articolele din ziare. Știau cînd e cazul, unde și cum să intervină asupra textelor, chiar dacă aveau de-a face cu ale unor maeștri. După închiderea ediției și plecarea jurnaliștilor, ei rămîneau adevărații stăpîni ai ziarului ce urma să apară. La scurt timp după Revoluția din ‘89, unii chiar își permiteau să facă o adevărată cenzură, spre stupoarea celor care scriau și-și vedeau a doua zi, în ziar, ideile schimbate în funcție de simpatiile politice ale tipografilor. Un fenomen care totuși n-a durat mult.

Cînd tinerii muzicieni au ocazia să debuteze la Ateneu, dau prima dată ochii cu meseriașii care pregătesc scena, care mută scaune, stative și, mai ales, pianul pentru concerte. Niște figuri. Oameni care au aranjat pianul pentru un Perahia sau Zacharias ori i-au montat pe vremuri pupitrul lui Celibidache. Aceștia își pornesc tirul întrebărilor inițiatice. Voi de unde veniți? Aha… Și ați mai cîntat pe aici? Tu, cu vioara, ai mai fost o dată? Ce orchestră? A liceului? Mă rog, aia își face de lucru pe aici la sfîrșitul fiecărui an. Ia zi, cum vrei capacul de la pian, deschis la jumate sau de tot? Nu tuuu cu pianu’, mă, nu știi că vioara decide asta? Ea trebuie să audă.

În fine, acordorii sînt și ei niște personaje cu totul speciale de la care poți afla tot felul de lucruri. De exemplu, care e diferența dintre un pian vechi și unul nou. La un pian foarte vechi, partea mecanică se mai strică, dar poate fi reparată sau chiar înlocuită. Lemnul, în schimb, pe măsură ce se învechește, se tot usucă și devine un material mort, iar rezonanța lui crește. Multe alte asemenea lucruri poți afla de la bătrînii meseriași din spatele culiselor (cînd vor să ți le spună). Ei par a ști întotdeauna foarte bine și cîte parale face un muzician sau altul.

Aveam o vecină casieră la un teatru din București. O doamnă distinsă care a lucrat o viață întreagă în teatru. Din cînd în cînd ne rezerva bilete. Ne recomanda piesele la care să mergem. Vedeți că a montat domnul Valeriu Moisescu un spectacol extraordinar – Colivia cu nebune – cu Iurie Darie și Cornel Vulpe. Vă țin bilete. Sau: Trebuie să vedeți 3 Havel, că e grozavă. Ne sfătuia să nu mergem în cutare seară pentru că titularul nu știu cărui rol era înlocuit de alt actor și, spunea ea, nu e nici pe departe același lucru. Știa care director e bun și care nebun, care piesă a ieșit prost și de ce, care actor a luat-o razna și nu mai joacă bine, care șarjează prea mult și care se ține de rol, care regizor e grozav și care are o faimă nemeritată. Era un adevărat critic de teatru și, mergînd pe mîna ei, nu știu să ne fi înșelat vreodată.

Cînd lucram la un post de radio aveam un șofer care mergea pe rînd cu toți cei care făceau reportaje pe teren. Dacă nouă, jurnaliștilor, ne venea rîndul la asemenea reportaje de vreo două ori pe lună, el mergea aproape zilnic. Învățase meseria de la jurnaliști și văzuse stilurile și procedeele tuturor, fie ei mai tineri sau mai bătrîni. De fiecare dată cînd vreunul intra într-un impas, el, șoferul, știa ce e de făcut. Ia întreab-o și pe baba aia. Sau: Stai puțin la bodega aia și intră în vorbă cu oamenii, că sigur o să afli și cutare chestie. Nu doar experiență avea, ci și intuiție. La un reportaj prin jurul Bucureștiului în care trebuia să aflu de ce nu merg oamenii mai des la dentist (apăruseră niște statistici urîte despre problema asta în mediul rural din România), șoferul nostru a oprit brusc mașina în mijlocul comunei 1 Decembrie și mi-a zis: Ce-ar fi să-l iei la întrebări pe puștiul ăla de acolo? Era un băiat de pe partea cealaltă a străzii, destul de departe. Deși nedumerit, m-am supus totuși „comenzii“. În momentul în care băiatul a deschis gura să-mi răspundă la întrebarea cînd a fost la dentist ultima oară, am avut o mare surpriză. În gura lui, de la o extremă la alta, erau doar niște cioturi negre ale unor foști dinți, ca o lamă de fierăstrău înnegrită de rugină. Răspunsul lui a fost pe măsura imaginii: De ce să merg la dentist și să dau bani, că dacă vreau să mă spăl pe dinți pot s-o fac și singur acasă.

Maestru în ale condusului, șoferul nostru devenise și cel mai bun consilier al reporterilor. Ba, uneori, tot ascultînd acel post de radio în mașină, sesiza cu multă îndreptățire și neajunsurile unor emisiuni.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.
image
Wall Street-ul Bucureștiului interbelic
În perioada interbelică, pe Wall Street-ul local, existau nu mai puțin de 80 de bănci, dintre care 50 erau cu dotări la standarde moderne, desfășurându-și activitățile în adevărate opere arhitectonice, care rivalizau cu City-urile marilor capitale europene.