Marea şansă a de-folclorizării României

Publicat în Dilema Veche nr. 99 din 8 Dec 2005
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Şi cum vă spuneam, dle Văcăroiu, numai imaginaţi-vi-l pe dl Jinga, ambasadorul nostru la Bruxelles, organizînd pe 19 octombrie a.c., la reşedinţa sa, o dezbatere despre imaginea României printre belgieni. Jumătate din mărita adunare erau universitari, politicieni şi ziarişti belgieni, iar jumătate erau suflete vibrînd tricolor - români trăitori în Belgia de decenii şi euro-observatori tocmai ajunşi, plus cel ce vă scrie, care încă mai vibram bicolor şi bidimensional (abia vizitasem Centrul belgian de benzi desenate, o minunăţie de muzeu!). Repede vărsători de bere şi aprigi mîncători de scoici înăbuşite-n zeamă, belgienii sînt poate cea mai dez-unită naţie din Europa de azi (despre fantasmele flamande şi valone ar fi multe de spus); cu atît mai interesant, deci, modul în care ei (sau unii dintre ei, mai precis) îi văd pe latinii de la celălalt capăt al continentului - adică pe noi. Vă imaginaţi: imaginea României printre belgieni nu e una strălucită. Mai întîi, pentru că şi în Belgia, acum aproape 20 de ani, pe fondul preocupării europene pentru ce trăsnăi mai făcea la Bucureşti cuplul decrepit şi demolator Nicolae & Elena, prinsese un serios avînt o mişcare dedicată salvării satului românesc - Opération Villages roumains, pe numele ei. Presa vorbea mult despre ea; mulţi intelectuali belgieni erau parte; imaginaţi-vă bucuria lor la sfîrşit de decembrie '89 cînd, în fine, dictatorii carpatini dispăreau; şi, mai apoi, imaginaţi-vă dezamăgirea aceloraşi, prin iunie '90, cînd, în zornăit de bîte minereşti, democraţia românească dădea semne că e mult prea originală pentru a fi luată în serios. Ca peste tot în Europa, entuziasmul decembrist cu privire la România a fost înlocuit de o mare sastiseală. Nu c-ar fi avut cineva ceva cu noi; doar că nu păream de-ncredere; doar că noi, din varii motive, am dezamăgit repetat în chestii mărunte şi punctuale, dîndu-le cititorilor occidentali de ziare ocazia să-şi mute speranţele şi simpatiile către alte zări. Spuneţi-i unui belgian că prima noastră Constituţie adevărată, cea din 1866, este inspirată dintr-una a lor; va fi mirat şi oleacă plăcut surprins, dar în subtextul mirării sale veţi putea citi gîndul tainic Ah, oui? Şi la ce v-o fi folosit? Şi-adevărul e că, şi român fiind, în vreo zi mai ploioasă (iarna la Bruxelles se lasă cu ploi gri şi vîntoase), mergînd prin oraş, simţind curentul în încheieturi, la cîte un colţ de stradă, hop!, vezi o ţigăncuşă prosternată în calea milei, cu un copil în braţe la care se răsteşte într-o mult e dulce şi frumoasă limbă pe care-o recunoşti imediat, iar mai faci cîţiva paşi, iar te plouă, iar simţi vîntul în oase şi, după alt colţ, iar vezi o amărîtă tînguindu-se într-o limbă ca un fagure de miere etc.; ei bine, atunci te-ntrebi şi tu la ce Dumnezeu o fi folosit Constituţia din 1866, dacă tot aici am ajuns? O veste nu tocmai bună, dle Văcăroiu: bruxellezii (oameni cu familii, cu locuri de muncă şi mai ales cu timp limitat) au şi ei tendinţa lor spre stereotipare: e de bănuit că o bună parte dintre oamenii locului îşi închipuie că cea mai mare parte dintre români trebuie să fie precum cei care mişună - mai curînd dătători de frisoare decît de speranţe - prin preajmă pe la Gare de Midi (nu cea mai curată, mă-nţelegeţi, parte a oraşului). Şi totuşi, o concluzie optimistă tot a reieşit din dezbatere: marea şansă a României, în viitorul apropiat, este evadarea din clişeele folcloristice de doi bani care - inundînd orice imaginar propus exteriorului - păreau eterne. Le-am văzut cu toţii: fotografii retuşate (vederi, afişe, albume etc.) cu copilaşi, fetişcane îmbujorate sau flăcăi zîmbitori în straie naţionale, scoşi cu forcepsul propagandei învechite dintr-o realitate în care, la drept vorbind, nici un român nu se mai regăseşte. Cu cît vom părăsi mai repede aceste aiureli, cu atît mai bine. De-folclorizarea României - dacă folclor înseamnă această imagistică îmbîcsită şi necredibilă despre nişte noi care nu existăm în fapt - poate fi marea noastră scăpare. Într-o vreme în care, la Bucureşti, imnul naţional e manelizat la bătaie de joc în numele unui divertisment stupid - reverenţă făcută agramaţilor şi starletelor -, într-un timp în care nouă din zece români n-ar recunoaşte nimic din La blouse roumaine a lui Matisse, în schimb se rîd la porcărelele de şantan, cu care folcloriste cu discurs de matroane contraatacă bunul-simţ la TV, măcar să ne băgăm minţile-n cap şi să propunem Occidentului - aşa cum făcură polonezii, cu inspiratul lor poster pe care un instalator şarmant spune Veniţi voi aici, că eu rămîn acasă! -, să propunem, ziceam, imaginea unei Românii muncitoare şi dinamice, bună să strîngă căpşuni, dar şi să facă soft-uri, bună să dea o zugrăveală, dar şi să pună o plombă între dinţi. Iată de ce cred că, una peste alta, cu cît vom fugi mai repede de acest stereotip al iilor, al cojocelelor şi al iţarilor ascunzînd, toate, o mare ipocrizie, cu atît mai bine - şi pentru noi, şi pentru cei care vor avea vreodată nevoie de noi. Ei bine, şi pentru că săptămîna asta au fost şi aniversarea şi onomastica dvs., dle Văcăroiu (sus paharul, La mulţi ani!), să vă mai spun că... (va urma)

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.