Legea iubirii

Publicat în Dilema Veche nr. 942 din 28 aprilie – 4 mai 2022
O mare invenție – contractul social jpeg

În capitolul rezervat lui Platon în Despre viețile și doctrinele filosofilor, Diogenes Laertios povestește ce i s-a întîmplat lui Platon în timpul uneia dintre călătoriile sale în Sicilia, probabil în anul 388 î.Hr. Dion, cumnatul înțelept al lui Dionysios cel Bătrîn, tiranul Siracuzei, i-a sugerat acestuia să-l invite pe filosof la curte. Platon ar fi fost în măsură să găsească o soluție pentru depășirea crizei financiare pe o cale, alta decît pirateria, practicată nu de puține ori de către tiran.  Cînd filosoful i-a propus să reducă cheltuielile destinate vieții luxoase de la curte, sfatul a fost urmat într-un mod arbitrar, specific tiranilor. Dionysios a găsit cu cale să renunțe la cheltuielile necesare pentru oaspetele său, așa că l-a alungat de la curte; mai rău, l-a încredințat lui Pollis, emisarul Spartei, pentru a fi vîndut ca sclav la Egina. Norocul, nu doar al lui Platon, ci al întregii lumi de după el, a luat chipul lui Anniceris din Cyrene, aflat la locul potrivit, tocmai cînd Pollis era gata să-l vîndă pe filosof. Anniceris, știindu-l pe filosof, l-a răscumpărat cu 20 de mine și l-a dus la Atena spre bucuria prietenilor săi. Deși este pus uneori la îndoială, episodul relatat de Diogenes Laertios este foarte verosimil în contextul în care sînt situate faptele. Toți tiranii sînt capricioși și cruzi. „Neștirbită rămîne-n sine însăși tirania”, cum sună un vers din poemul Vînzarea lui Platon ca sclav la Egina de Ștefan Aug. Doinaș Apoi, chiar și pentru Platon, sclavia părea să decurgă din firea lucrurilor vremii sale. În Legile a crezut că este suficient ca sclavii să fie bine tratați, formulă pe cît de generală, pe atît de puțin protectivă. Nu altfel gîndea Aristotel: în Politica nu se sfia să declare că uneltele sînt sclavi neînsuflețiți, iar sclavii sînt unelte însuflețite. E adevărat că, așa cum va face și Thomas Jefferson peste mai mult de două milenii, Aristotel și-a eliberat sclavii prin testament.

Cînd, cîteva secole după Platon și Aristotel, s-au făcut auzite cuvintele lui Iisus: „Aceasta vă poruncesc: să vă iubiți unii pe alții” (Evanghelia după Ioan, 15, 17), s-a produs un cutremur moral care a deschis un drum nou în istorie. Este adevărat că sclavia a continuat să fie recunoscută legal pînă la finele secolului al XIX-lea, iar în forme mai mult sau mai puțin disimulate există și astăzi; tiranii s-au succedat unii după alții, violența și cruzimea lor luînd forme tot mai nebunești; războaiele au devenit tot mai distrugătoare, iar astăzi există mijloace pentru a curma viața pe Pămînt. Dar, din momentul în care au fost rostite cuvintele „Aceasta vă poruncesc: să vă iubiți unii pe alții”, a început o mișcare tot mai puternică și mai cuprinzătoare de regîndire a temeiurilor morale, politice și juridice ale cetății. Legea iubirii este și puntea prin care creștinismul se raportează la transcendență, și deschiderea spre orizontul universalității mundane, dincolo de granițele dintre religii și culturi regionale. Tocmai această deschidere a făcut și face posibilă dimensiunea seculară a Legii iubirii, îndemnînd la regîndirea neobosită a scării valorilor și a setului de principii care au ca scop diminuarea violenței fizice și morale în  comunitate, restrîngerea oricăror forme de dominație și de îngrădire a libertății, schimbarea sensului de funcționare a puterii individuale și a celei instituționale, prin înlocuirea caracterului lor distrugător cu o funcție de slujire și protecție. De peste patru secole, gîndirea și practica politice moderne au căutat, au descoperit, au experimentat și au rafinat structurile instituționale, naționale și internaționale, menite să păstreze și să asigure acest nou sens de funcționare a tuturor formelor de putere, mai ales a puterii acumulate la nivelul statelor, iar mai recent la nivelul companiilor multinaționale. Adoptarea acestor structuri instituționale nu este însă nici un exercițiu de mimetism, nici unul de obediență pasageră, ci dobîndește consistență și coerență numai prin internalizarea valorilor și principiilor care le fundamentează.

Dacă inaderența intelectuală, rezistența culturală și fundamentalismele religioase pot explica, fără să justifice, refuzul acestor valori, principii și structuri instituționale în țări necreștine, sînt  de neînțeles și inacceptabile ostilitatea ideologică și agresivitatea  brutală cu care sînt întîmpinate de sute de ani într-o țară care se pretinde a fi creștină. Cînd această pretenție este însă însoțită de trufia de a fi a treia romă (prin multiplicare substantivele proprii își pierd substanța), iar un așa-zis patriarh (al cărui nume nu mai trebuie să fie rostit) binecuvîntează arme nimicitoare de oameni nevinovați, de femei și copii, de locuințe, spitale și teatre, devin mai mult decît evidente  încălcarea grosolană a Legii iubirii și opacitatea totală față de legătura ombilicală dintre aceasta și tradiția libertății. Legea iubirii și libertatea se nutresc reciproc. Cine neagă libertatea pentru el și pentru alții neagă și Legea iubirii.

Dincolo de apartenențele religioase, culturale și comunitare, Legea iubirii este puntea care unește și îmbogățește toți oamenii, de oriunde și de oricînd. Nu este o aspirație utopică, ci temeiul ontologic al persoanei, al valorilor și al principiilor care o exprimă și o apără. Acest adevăr dezvăluit de Iisus prin cuvintele „Aceasta vă poruncesc: să vă iubiți unii pe alții” nu a fost mărturisit de nimeni mai limpede și mai profund decît de Sfîntul Pavel în Epistola I către Corinteni (13, 1-3): „De-aș grăi în limbile oamenilor și ale îngerilor, dar dacă n-am iubire făcutu-m-am aramă sunătoare și chimval zăngănitor. Și de-aș avea darul profeției și de-aș cunoaște toate tainele și toată știința și de-aș avea credința toată să pot muta și munții, dar dacă n-am iubire nimic nu sînt. Și toate averile mele de le-aș împărți și trupul meu de mi l-aș da să-l ardă, dar dacă n-am iubire, nimic nu-mi folosește”. Legea iubirii este candela așezată la răscrucea vînturilor istoriei care nu se va stinge cît timp vor exista ființe cu suflet și rațiune în Univers.

Valeriu Stoica este avocat și profesor de drept civil la Facultatea de Drept a Universității din București.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Cel mai crud torționar, Nicolae Moromete: „Porc mincinos. În Republica noastră populară, pentru «nimic» nu se capătă mai mult de zece ani!“
Pe unde a trecut, torționarul Nicolae Moromete a semănat teroare, fie că a fost la Aiud, Jilava sau Vacăreşti. Neavând niciun fel de studii, el a fost subiectul unor situații de-a dreptul hilare.
image
Afacerea care ia amploare în România. Locațiile apar ca ciupercile după ploaie, dar tot par neîncăpătoare: „Nu mai avem locuri disponibile”
În ultimii ani, în marile orașe ale României au fost amenajate foarte multe locații dedicate practicării sportului în aer liber. De cele mai multe ori este vorba despre terenuri de fotbal.
image
Admis cu 10 la Automatică. Ionuț Mihăilescu din Caracal a fost singurul decar din 3.500 candidați. A lucrat cot la cot cu bunica exerciții și probleme
Un elev de clasa a XII-a din județul Olt este deja admis la Facultatea de Automatică și Calculatoare din cadrul Politehnicii București, cu media 10. Bunica sa a jucat un rol determinant.

HIstoria.ro

image
Olimpia, cel mai tânăr muzeu al ţării
Primul muzeu din România dedicat istoriei sportului și turismului montan a fost deschis la Brașov, în an olimpic, la „Olimpia”, în fostul sediu al Reuniunii de patinaj, clădire construită la sfârșitul secolului al XIX-lea, restaurată de Muzeul Județean de Istorie Brașov.
image
Operațiunea Barbarossa. 84 de avertizări cu privire la invazia germană, ignorate de Stalin
Pe 22 iunie 1941, Germania a invadat URSS în urma Operațiunii Barbarossa. Deși au primit numeroase avertizări din partea serviciilor de informații, Stalin și Uniunea Sovietică au fost luate prin surprindere.
image
Momentul abdicării lui Cuza: „În ochii lui n-am văzut niciun regret, nicio lacrimă”
Nae Orăşanu, om de încredere la Palat, îi comunicase principelui A.I. Cuza că „se pregătea ceva”.