Jalea lui Jünger

Publicat în Dilema Veche nr. 780 din 31 ianuarie – 6 februarie 2019
Jalea lui Jünger jpeg

„Românii sînt singurii care, dincolo de Cortină, îmi tipăresc cărţile“, zicea Ernst Jünger în 1982. Relația lui privilegiată cu România a continuat: romanul Eumeswil, tradus în 2000 la Editura Univers de Nora Iuga, a fost probabil mai bine primit aici decît în Germania (unde apăruse în 1977). E posibil ca relațiile lui Jünger cu exilul românesc – Eliade, Cioran și mulți alții – să facă romanele lui antitotalitariste să cîntărească mai greu la noi decît alte texte care, în Germania, au fost văzute o vreme ca prea apropiate, fie și indirect, de paradigma nazistă, de exemplu prin glorificarea războiului. Voiam să mă opresc puțin asupra acestui roman pentru că acolo autorul german folosește, între altele, imaginarul tiraniei din lumea greacă arhaică pentru a descrie o tiranie (post-)modernă (observația îi aparține lui Alexander Rubel).

Eumeswil este un oraș distopic, identificat doar ca fiind aflat pe fluviul Sus (deci la fel ca orașul marocan Agadir). El se vrea o Romă a viitorului, plin de imigranți chinezi, libanezi, europeni, și e prezentat ca o civilizație de epigoni, fără istorie, un popor de felahi (ideea lui Spengler, folosită explicit). De războaie nu poate fi deci vorba în carte – nici de dragoste, de altfel –, ci doar de fleacuri: baruri, doctori și erudiție. Orașul nord-african e condus de un dictator cu nume sud-american, Condor, dintr-o casbah în care recunoaștem o acropolă greacă degenerată. Eumeswil e, ziceam, un oraș fără istorie, dar are un institut de istorie. Romanul se învîrte în jurul relației tiranului cu istoricul Venator, definit ca anarh (nu anarhist), un fel de apologet al dezangajării politice și al indiferenței stoice față de orice formă de putere. Anarhul ar fi deci un „maestru al distanței“, ca să preiau formula lui Rubel, care notează și că numele lui Venator poate fi legat de venator naturae. Sintagma asta identifică, la Cicero, cercetătorul din științele naturale, iar Jünger numea entomologia, pasiunea lui, o „vînătoare subtilă“.

Mai important însă pentru noi, Condorul este, la fel ca tirania greacă, un produs indirect al democrației radicale conduse de demagogi; romanul se termină înainte să aflăm dacă, așa ca în Grecia arhaică, tirania lui e o etapă necesară istoric pe drumul spre democrație. În orice caz, Condorul lui Jünger e asociat cu fenomene binecunoscute din tirania arhaică: eliminarea elitelor și a aristocrației, masificarea demos-ului, deportări, mercenari străini; dar și cu mecenatul cultural sau boom-ul economic. Amintesc aici o poveste spusă de Herodot, în care un mesager trimis de tiranul Periandru al Corintului îi cere sfaturi de guvernare tiranului Trasibul din Milet (la Aristotel e invers, dar nu contează). Trasibul îl ia pe mesager la o plimbare prin lanul de grîu, băgîndu-l în sperieți, presupun. Acolo retează toate spicele de grîu mai înalte și mai arătoase decît celelalte și apoi îl trimite acasă pe mesager fără multă vorbă. Periandru ascultă relatarea acestuia despre aparenta nebunie a omologului microasiatic, care își distruge partea cea mai bună a recoltei, și deduce corect sfatul milesianului: că, pentru a păstra puterea, oricine se remarcă în vreun fel trebuie eliminat. (O anecdotă care combină în mod cît se poate de neliniștitor Gleichschaltung cu weird trick discovered by a mom). Condorul e chiar comparat o dată în roman cu acest Periandru din Corint, dar sigur că în text există și repere mai tîrzii decît lumea tiranilor. De pildă, Venator al nostru este asemănat cu Xenofon, iar însuși numele Eumeswil (la început, în manuscris, Eumenesville) amintește de un general al lui Alexandru Macedon. Condorul este altă dată pus pe aceeași treaptă cu împăratul roman Tiberius, Jünger trecînd aici de la modelul lui principal, Herodot cel fascinat de portretele tiranilor arhaici, la Tacit, încă mai expert în patologia puterii.

Un roman, deci, despre tirani și subalterni într-o lume post-istorică, nu în sensul benign al lui Fukuyama (de altfel, Eumeswil e orice, numai o democrație liberală, nu), ci în siajul filozofiei germane (mai ales Arnold Gehlen, care, politicește, avusese contacte clare cu național so-cia-lismul). Asta dacă nu cumva ne grăbim vorbind despre post-istorie, și adevărata miză la Jünger este ciclicitatea istoriei. Rubel are probabil dreptate cînd vede post-istoria ca pe o ispită interpretativă, mai ales date fiind aluziile din text la Vico. (Aici trebuie să deschid o paranteză: Alexander Rubel e un tip de savant foarte rar. Directorul german al Institului de Arheologie din Iași a făcut un al doilea doctorat, în filologie, iar monografia lui despre Jünger, apărută anul trecut la Würzburg, are toate șansele să devină clasică.)

Aș adăuga două observații. În jurnal, înainte să se hotărască pentru numele Eumeswil, Jünger numește orașul, provizoriu, „Marea groapă de gunoi“. În roman găsesc și un paragraf dedicat gunoiului, descris ca „unul din simbolurile locurilor fără istorie“. Înțeleg, desigur, ce vrea să spună prin asta un autor la care există o familiaritate formidabilă cu sursele scrise, de la Homer la Historia Augusta. Dar arheologia arată că istoria e recuperată de cele mai multe ori tocmai din resturi, din ceea ce este stricat, aruncat, pierdut, distrus. În Despre durere (1934), Jünger mai spune că „arheologia este, de fapt, o știință dedicată durerii“ și vorbește de „jalea care ne cuprinde pe siturile arheologice“ atunci cînd sînt descoperite imperii din care n-a mai rămas nici numele. Domnu’ Jünger, iertați-ne, că sîntem oameni simpli! Noi ne bucurăm!

Foto: Max Ernst, La ville entière, 1935

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.