IQ în devenire

Publicat în Dilema Veche nr. 750 din 5-11 iulie 2018
IQ în devenire jpeg

M-a abordat alaltăieri, foarte incisiv, colegul meu fonetician Costache Terfelaș (căruia noi obișnuim să-i „franțuzim“ numele, de dragul rimei, pronunțîndu-l Costaș Terfelaș). „Nu sînt deloc de acord cu ipoteza dumitale, domnule coleg“ – mi-a spus destul de răstit profesorul –, „că universitarii se tîmpesc în jurul vîrstei de cincizeci de ani!“ „Vai“, m-am dezvinovățit eu imediat, cu teatrală consternare, „dar nu am afirmat niciodată așa ceva, domnule Terfelaș!“ Am vrut să adaug: „Dimpotrivă, cred că mulți universitari sînt tîmpiți din născare, nici vorbă să devină, la un moment dat, astfel!“ Replica mi-a înghețat însă pe scoarța cerebrală. Am sesizat, în expresia severă a lui Costache, faptul că nu era locul și timpul pentru poante slabiste. M-am limitat, prin urmare, la benigna deculpabilizare generică. „Lasă, lasă!“, a continuat, cu ton ridicat, foneticianul. „Ți-am citit sistematic articolele și pretutindeni am dat peste profesori imbecilizați sau loviți de-a dreptul de demență, care au un numitor comun absolut fatal: provin din generația ta, au carevasăzică în jur cincizeci de ani. De aceea, intenționez să-ți furnizez acum, aici, o surpriză imensă…“ „Moi-même!“, a adăugat Terfelaș sonor, după o pauză de suspans. „Eu însumi, stimabile! Tocmai am împlinit șaizeci de ani și vreau să-ți comunic detaliul – sper dătător de meditațiuni autopunitive! – că acest deceniu din existența mea, dintre cincizeci și șaizeci de ani, a fost singurul valid intelectual. Ce spun eu valid? Sclipitor cu adevărat, genial, senzațional, măreț. E intervalul în care intelectul meu s-a trezit, miraculos, la viață. Înainte am fost ce sugerezi dumneata că ar fi, ar deveni, universitarii atunci cînd ating jumătatea de secol: stupid, tembel chiar, senil, obtuz, placid, slăninos, ceea ce americanii numesc slow, întîrziat, defazat, idiot, prostănac, bovin, ovin, cabalin, maimuțin…“

Văzînd că o ia la vale cu epitetele, l-am întrerupt: „Înțeleg, înțeleg, dom’ profesor! Este fabulos ce-mi ziceți! Nu pot totuși să cred că un savant de talia dumneavoastră a fost cîndva… maimuțin.“ Cu voce îmblînzită și ochi apoși, Costache/Costaș a continuat: „Ba da, ba da, dragul meu! Nu am fost doar maimuțin, ci, indubitabil, cretin. Încă din copilărie, cînd nu pricepeam nimic din ce se întîmpla în jurul meu. Aveam și o față rotundă, cu ochi mici, înfundați bestial sub fruntea strîmtă (am tresărit: exact așa arată distinsul fonetician în prezent – mă aflam în fața celui mai fidel autoportret făcut de cineva vreodată!), care nu mă avantaja defel. Toți, inclusiv părinții, mă strigau Bolfeul (aici, eu, Codrinul infantil, aș fi avut o corecție, în cazul nefericit în care aș fi copilărit cu tînărul Terfelaș Costaș, insistînd feroce să fie apelat Bolfaș!). Un mameluc de la altă scară îmi și cînta, din cînd în cînd, Bolfaș-Terfelaș, ai o meclă ca un caș (am tresărit din nou violent și mi-am ordonat, ca atare, să nu mai gîndesc nimic pe fondul confesiunii bietului Costache!). Ce mai, am suferit enorm! Noroc că nu-mi prea dădeam seama, într-atît eram de dobitoc. În cea mai mare parte a situațiilor, bănuiam că sînt interesant, că reprezint centrul atenției și că de aia fac toți glume cu și despre mine. Numai la ora de sport realizam că era ceva în neregulă. Cînd proful ne dădea mingea să jucăm fotbal și apoi o ștergea de pe teren, lăsîndu-ne de izbeliște, se auzea un răget animalic de la liderul clasei – Pentru numele lui Dumnezeu, haideți mai întîi să terfelim Terfeleul! În cîteva secunde ajungeam în containerul de gunoi, de unde nu mai puteam ieși decît cu ajutorul femeilor de serviciu miloase. Așa au trecut anii. Am luat toate examenele strălucit, deși nicio-dată nu am înțeles, la nici o materie, subiectele pe care le tratam. Învățam pe dinafară și reproduceam date mecanic.“

„Adică“, l-am oprit rîzînd, „ați ajuns profesor, cu cărți și articole publicate, doar reproducînd lucruri pe care nu le pricepeați?“ „Da, da“, a răspuns Terfelaș solemn. „Iată explicația autocaracterizării mele drept maimuțin! Am fost o maimuță mimetică, un papagal, la examene, la cursuri și în cărți. Pîcla de pe creier mă făcea impermeabil la orice hermeneutică, la orice exercițiu comprehensiv. Imitația a constituit deci un gest de supraviețuire intelectuală. „Bine“, am revenit intrigat, „și ce s-a întîmplat cînd ați împlinit cincizeci de ani?“ „M-am deșteptat! Mi-a explodat, pur și simplu, IQ-ul! Am priceput, în sfîrșit, teorema lui Pitagora, legea lui Arhimede, thymos-ul lui Socrate, das Ding an sich-ul lui Kant, propria mea disciplină – Fonetica –, totul, totul!… Am trăit clipa devenirii mele intelectuale, a nașterii creierului meu!“ „OK“, am comentat descumpănit, „înseamnă că, în acest deceniu, ați elaborat veritabile capodopere științifice…“ „Oh, nu!“, s-a apărat Terfelaș. „Nu am mai făcut nimic! Mi-am contemplat inteligența. M-am minunat, extatic, de frumusețea ei. Nu am mai avut ceva de spus lumii, odată ce am înțeles-o!“ 

Codrin Liviu Cuțitaru este profesor la Fa-cultatea de Litere a Universității din Iași. Cea mai recentă carte publicată: romanul Scriptor sau Cartea transformărilor admirabile, Editura Polirom, 2017.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.