Dacă mai era nevoie de dovezi asupra uşurinţei de adaptare gramaticală a împrumuturilor recente din engleză, iată că acestea sînt aduse de relativ recentul influencer. Ca multe anglicisme cu terminaţia -er, din categoria semantică „nume de agent“, cuvîntul a fost preluat în română în tiparele obişnuite: cu pluralul -i, articulat şi chiar bază pentru un feminin cu sufixul -iţă: influenceriţă. Terenul era deja pregătit de alte împrumuturi mai vechi şi mai noi – designer, rocker, blogger etc. –, de la care s-au creat şi femininele colocviale (încă neacceptate de dicţionarele noastre) designeriţă, rockeriţă, bloggeriţă. În toate aceste cazuri, adaptarea morfologică este mai rapidă decît cea ortografică, producînd forme hibride, pe jumătate integrate în sistemul lingvistic al limbii române (prin sufix, desinenţe, articol), pe jumătate străine (prin diferenţa dintre scriere şi pronunţare). De fapt, chiar pronunţarea este parţial adaptată, prin deplasarea accentului din etimon. Desigur, dacă vom căuta cu tot dinadinsul în Internet, vom putea găsi şi forme total adaptate grafic, folosite cu intenţie ludic-ironică, de obicei semnalată prin punerea între ghilimele, ca în titlul unui articol – „Influensăr“ (guerrillaradio.ro) – sau în diferite postări: „să fim prima țară de influensăăăări!“ (facebook.com), „îți crește cota de influensăr“ (vice.com), „ştiti cum stă treaba, un like, un subscribe, să devin şi eu mare «influensăr»!“ -(trafic-tube.ro) etc.; „niște panouri publicitare mari și late, puse în miezul intersecțiilor importante din orașele mari ale României, în care o influensăriță ședea pe burtă și condamna fumatul“ (text citat în cancan.ro).

Termenul îi desemnează pe cei care, prin talent şi/sau notorietate, au capacitatea de a-i influenţa pe alţii în opiniile şi acţiunile lor – şi se aplică în momentul actual comunităţilor stabilite în Internet, reţelelor de socializare etc.; este în primul rînd un termen utilizat intens în marketing, cu referire la efectele comerciale ale notorietăţii, la convertirea popularităţii persoanei în vinderea de produse: „companiile și-au îndreptat bugetele de marketing și publicitate către influenceri – persoane care și-au creat comunități online (followeri, fani sau abonați) cu care relaționează (creează engagement), și pe care au puterea de a le influența atunci cînd vine vorba de anumite comportamente sau de decizia de achiziționare a anumitor produse“ (forbes.ro). În engleză, cuvîntul influencer este mai vechi (cu sensul larg, general, de persoană cu prestigiu şi influenţă, Merriam-Webster îl atestă din secolul al XVII-lea); sensul modern, legat de Internet şi marketing, este desigur recent şi dominant.

Aplicat împrumuturilor recente, mai ales unora cu potenţial evaluativ, sufixul -iţă poate aduce o notă ironică suplimentară; derivatul influenceriţă tinde totuşi să devină o formă de desemnare neutră, marcată doar de apartenenţa la stilul relaxat: „Oana Z. nu le iartă nici în 2019 pe influenceriţe“ (spynews.ro); „Andreea M. se transformă din zînă în influenceriță“ (22news.ro); „Caz şocant! Influenceriţa Bianca, ucisă de iubit!“ (prosport.ro) etc. Evident, articolele care evită registrul colocvial preferă termenul influencer şi cu referire la femei, mai ales cînd este considerat ca desemnînd aproape o profesie (prin avantajele sale comerciale): „influencerii precum Alina C., Carmen G., Laura M.“ (forbes.ro). Ca la orice cuvînt la modă, apar şi utilizări extinse, de exemplu adjectivale – „O pisică mai influenceriță decît toate“ (facebook.com) şi se creează, izolat, alte derivate: „nu a fost un început de an tocmai bun pentru suflarea influencerească de pretutindeni“ (tvdece.ro).

Şi franceza pare să fi adaptat foarte uşor termenul, apropiindu-l de cuvintele cu origine latină comună (influence, influencer): în presă şi în Internet circulă masculinul influenceur, cu sufixul -eur, înlocuindu-l pe -er (ca în blogueur, youtubeur etc.) şi femininul influen-ceuse (rar influenceure):L’influenceuse de la semaine“ (elle.fr), „Les youtubeurs: les nouveaux influenceurs!“ (Nectart, 2017); „Les influenceurs et les influenceuses“ (journalducm.com). Italiana procedează altfel, păstrînd anglicismele invariabile, cu articolul antepus diferenţiind genul: „Instagram, se gli influencer non influenzano più come prima“ (repubblica.it) „La influencer più importante nel mondo della moda“ (corriere.it).

Libertatea de adaptare a termenului influencer ţine de internaţionalizarea rapidă a cuvintelor legate de noile tehnologii şi de noile realităţi sociale produse de acestea, reflectînd în acelaşi timp tendinţele lingvistice şi culturale ale românei actuale. Sensul cuvîntului poate favoriza o libertate suplimentară, cu dese alunecări în ludic. Spre deosebire de termenii pur referenţiali, care denumesc o profesie tradiţională, influencer are o componentă evaluativă latentă, care poate fi asociată cu neîncrederea şi critica, favorizînd interpretările ironice. 

Rodica Zafiu este prof. dr. la Facultatea de Litere, Universitatea din București. A publicat, între altele, volumele Limbaj și politică (Editura Universității București, 2007) și 101 cuvinte argotice (Humanitas, Colecția „Viața cuvintelor“, 2010).