Îndrumătorul – poveste românească

Publicat în Dilema Veche nr. 635 din 21-27 aprilie 2016
Iconofobie jpeg

Mă văd nevoit să revin astăzi, bref, la poveștile universitare, care au dat oarece culoare acestei rubrici de-a lungul vremii. O fac în urma telefonului primit zilele trecute de la un prieten, cititor al Dilemei vechi, profesor la Universitatea X din orașul Y. „Codrine“, mi-a spus el cu veselie nedisimulată în glas, „ai fost tare în textul despre Esteban. Habar n-am avut, îți zic cu toată sinceritatea, că omul a ajuns să aibă faimă națională prin alcoolismul lui infatigabil. M-am distrat copios, zău așa!“ Am rămas profund nedumerit. Era adevărat că scrisesem despre un „cetățean turmentat“, cu numele de Esteban, însă el nu putea fi, sub nici o formă, Estebanul colegului meu. Asta, pentru că, pe de o parte, nu-l știam pe acel Esteban din urbea Y, iar, pe de alta, pentru că Estebanul meu reprezenta o sinteză a mai multor Estebani pe care i-am cunoscut și nu unul anume. Am explicat, precum odinioară Mark Twain, că personajele mele sînt „mixaje“ de trăsături, gesturi și comportamente „acumulate“ de memoria afectivă în timp. Nu prea m-a crezut, dar, recunosc, mi s-a mai întîmplat acest lucru și cu alte ocazii. Se pare că, în­tr‑a­devăr, viața bate literatura și, ca atare, crîmpeie din existența imediată se regăsesc, uneori, ad litteram, în diverse episoade textuale, indiferent de gradul de absurditate pe care autorul l-ar inocula scriiturilor sale.

Rezultatul „neîncrederii“ a fost o lungă narațiune despre Estebanul universitar, căruia i-aș fi acordat, fără să știu, disponibilitatea mea parabolică. O reproduc, sintetic, mai jos, spre satisfacția, sper, amicului atașat de idealurile realismului timpuriu. O precizare inaugurală totuși: dacă, în articolul inițial, Esteban se voia numele „autentic“ al „magnetizatului“ erou, aici apelativul protagonistului este, după relatarea naratorului telefonic însuși, o poreclă. Și acum, povestea. La maturitate, profesorul Esteban a devenit, ca orice universitar care se respectă, coordonator de doctorate. În acest punct începe, după toate aparențele, aventura „notorietății“ de care se arăta convins prietenul meu. Ceea ce, pînă atunci, fusese un viciu cu faimă locală luă anvergură națională odată cu proclamarea domnului Esteban drept îndrumător doctoral. Mesele de după susțineri reușiră să îngrozească echipe întregi de doctoranzi și profesori (membri nefericiți în comisiile de examinare). „Tăriile“ de deschidere îi declanșau ipochimenului abilitatea discursivă. Se urca pe masă și debita, cleios, speech-uri terifiante despre malignitatea politicii dîmbovițene. Oferea soluții abracadabrante și urla tarzanian, îndemnînd la revoluție. Îi țintuia, amenințător, cu degetul, pe chelnerii înfricoșați, numindu‑i „agenți sub acoperire“ și „exponenți ai Imperiului Groazei“.

Potolit cu greu, trecea la vinuri, intrînd, concomitent, în faza contemplativă. Mizantropia și nihilismul ieșeau acum la suprafață aidoma untdelemnului turnat în apă. Oamenii erau, fără excepție, răi și proști, meritînd execuția publică. Profesoratul constituia, din start, un eșec, întrucît toți dascălii sufereau de idioțenie congenitală. Abia tîrziu, în noapte, Esteban amuțea, păstrînd pe figură, încremenite, surîsul inefabil și privirea sticloasă. Părea atunci un detaliu portretistic horror de pe o pînză semnată de Bosch. Venise, clar, clipa „transportului“ acasă, un Purgatoriu destinat, desigur, epuizatului doctorand (nu puțini au fost cei care, în probabila absență a mașinii personale, au avut de îndurat, pe lîngă urgia stradală a deplasării, și urgia verbală a soției estebane!). Inevitabil, lumea s-a repliat. Examinatorii au început să-și inventeze „probleme“ (evitînd astfel „masa“). „Externii“ își procurau bilete la cel mai apropiat tren sau avion, astfel încît se volatilizau (încă) din intervalul susținerii. „Internii“ o ștergeau pur și simplu. Pînă și doctoranzii descoperiseră modalități de eschivă. Unii se loveau de „boli grave“, necesitînd „vizite urgente la spital“. Alții se confruntau cu „decese în familie“ și erau așteptați, neîntîrziat, „la capelă“. Bineînțeles, nu uitau să-i numere, delicat, în palmă, coordonatorului, după modelul plasatorilor de domnișoare, cîteva bancnote albastre.

„Asta, așa, ca să sărbătoriți măcar dumneavoastră momentul!“, precizau ei, cu priviri sumbre. Evident, Esteban s-a înfuriat. Un doctorat nu putea fi complet fără orgia bahică ulterioară. La proxima susținere, a pus așadar un plan diabolic la bătaie. L-a întrebat pe doctorandul împricinat dacă are vreo problemă medicală ori vreun membru al familiei maladiv. Bietul om a zis adevărul. Nu avea. S-a asigurat apoi că documentele de călătorie ale membrilor comisiei sînt programate la o zi distanță de eveniment. Pe colegii locali i-a forțat să jure că vor veni fără autovehiculele proprii (șofatul fusese frecvent invocat drept motiv de abstinență alcoolică!). Nu era exclus ca și pe meteorologi să-i fi obligat să anunțe vreme frumoasă în ziua examenului. S-au resemnat cu toții. Esteban se pregătea să dea un nou spectacol. Pînă la urmă, nu ar fi fost primul. Și pesemne că nici ultimul. Profesorul nu s-a dezmințit. A dansat pe masă („Tră-tră-iască!“),  a cîntat  (vechiul șlagăr al Silviei Dumitrescu  – „Da-dan-su-sul e-e no-nor-mal la-la vîr-vîr-sta me-aa!“), a sărutat ospătărițele („Fru-fru-mușe-șe-șele!“) și a făcut politică („Jo-jo-jos Bă-bă-se-se-scu!“). Cînd nimeni nu mai dorea nimic de la existență, Esteban s-a oprit deconcertat. Convivii au ieșit din prostrație, dezvăluind expresii răscolite de curiozitate. Îndrumătorul s-a uitat defazat sub masă și a rostit, rînjind prostește: „Pi-pi-pi-li-li-că-că!“

Codrin Liviu Cuțitaru este decan al Fa­cultății de Litere a Universității din Iași. Cea mai recentă carte publicată: Prezentul dis­­continuu, Editura Institutul European, 2014.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.