Iletrismul academic

Publicat în Dilema Veche nr. 336 din 22-28 iulie 2010
Branduirea optimismului jpeg

– Asta nu mai e antropologie, nici nu vreau să mai aud! – se răsti colegul meu de comisie şi trînti dosarul din faţa lui cît colo. După care o trînti şi pe candidată.

– Da’ şi asta există, nu? – am dat eu să intervin.

– Ce să existe!? – s-a înfuriat şi mai tare domnul cu pricina. Ştiinţele sociale se ocupă cu realitatea socială, în care trăim cu toţii, pe care o poţi vedea, o poţi auzi şi deci o poţi investiga. Cu „virtualul“ ăsta, ce să vezi şi ce să auzi? Ce realitate e asta? Cum să cercetezi aşa ceva? După care iar a luat teza fetei de pe birou şi a trîntit-o la loc pe masă: 

– Ia să mă mai lase cu prostiile astea, n-au decît să se joace acasă cît vor cu Internetul lor, la mine să nu vină cu aşa-zise subiecte de-astea, că nu ţine!

Nu au trecut două zile şi m-am confruntat cu un coleg de-al meu de data asta, întors de la un doctorat din străinătate. Cunoşteam atît candidatul, cît şi comisia, aşa că s-a înfipt direct în mine:

– Ascultă, ia spune-mi şi mie, ce fac ăia acolo tu numeşti antropologie?

– Da, bineînţeles, dar de ce? – m-am mirat eu, presimţind tot ce se poate mai rău.

– Păi ce mă interesează pe mine ce fac nu ştiu ce săteni cu vinul lor de pe nu ştiu ce colină pierdută din Italia? De cînd e asta ştiinţă? – s-a revoltat colegul meu, aşa, mai în glumă, ca între prieteni.

– Pentru italieni poveştile astea de branduri locale nu sînt chiar de joacă... Apoi, nu despre vin era vorba, ci despre identitatea locală construită în jurul lui. Iar asta ne interesează pe toţi.

– Te-ai prostit şi tu!... – a conchis colegul meu şi, ca să revenim la lucruri serioase, m-a invitat la o bere.

În numărul anterior al Dilemei noastre săptămînale, o doamnă profesoară (re)aduce în discuţie problema iletrismului. „Spre deosebire de analfabetism, care înseamnă necunoaşterea absolută a scrisului şi cititului, iletrismul presupune trecerea printr-o formă de învăţămînt fără a fi dobîndit competenţele necesare citirii unui text şi înţelegerii acestuia, fie că vorbim de un text funcţional sau de unul literar“ – ne aducea aminte doamna cu pricina. Din acest punct de vedere, situaţia în România nu este, se pare, foarte roză: „aproximativ 15% dintre absolvenţii de liceu şi 20% dintre cei care termină învăţămîntul gimnazial au mari dificultăţi în a înţelege un text simplu şi a executa cerinţele legate de acest text“. Nu vă gîndiţi deci la filozofie înaltă, un „text funcţional“ poate fi şi cea mai simplă şi inevitabilă cerere, iar iletrismul acoperă inclusiv competenţele de a înţelege şi utiliza sisteme semantice devenite cotidiene, precum semnalizarea într-un aeroport sau cardurile bancare. Nu vreau să mă gîndesc care este, în condiţiile astea, procentul de iletrism din România, mă consolez cu moartea caprei vecinului: şi francezii, cînd au încercat să-l măsoare acum cîţiva ani, s-au îngrozit...

Există însă şi un soi de iletrism academic, al oamenilor cu studii superioare, uneori multe, care sînt incapabili să „citească“ un text – sau un cuvînt – altfel decît ştiu ei că ar trebui să sune, altfel decît au învăţat şi îi învaţă şi pe alţii. Care ajung pur şi simplu să nu vadă ceea ce nu intră în cîmpul denotativ al cuvintelor lor preferate şi care nu acceptă că alte cuvinte – sau alte înţelesuri ale cuvintelor – decît cele acreditate de ei ar putea avea vreun sens, ar putea desemna vreo realitate.

Da, ştiu, „ţara arde şi baba se piaptănă“, îmi veţi spune. Dar vă pot răspunde cu altă zicală din repertoriul aceleiaşi înţelepciuni populare: „peştele de la cap se împute“! Iletrismul academic este aşadar, într-un fel, şi mai periculos, căci „academicii“ cu pricina (uneori li se spune şi elite...) au, de regulă, şi puterea – sau, în orice caz, au mai multă putere decît „analfabetul“ de rînd. Ei pot să impună astfel sensul unor cuvinte şi să forţeze realitatea să intre în cîmpul semantic al acelor cuvinte îngrădite de simpla lor incompetenţă, de ţanţoşul lor „iletrism“. Cum să încerci măcar să dezvolţi politici culturale, de pildă, cu iletraţi care cînd văd cuvîntul „cultură“ nu pot să vadă nimic altceva decît cărţi, picturi sau spectacole de teatru şi niciodată nimic altceva? Cum să discuţi despre tradiţii şi să gîndeşti strategii în acest domeniu, cu oameni pentru care „tradiţia“ pur şi simplu este ceea ce este pentru că aşa este de cînd este şi care te excomunică din cercul lor de iniţiaţi dacă încerci cumva măcar să-i întrebi la ce se referă, de fapt, prin acest cuvînt? Cum să faci ştiinţe sociale şi să speri la expertiză naţională în acest domeniu cu specialişti pentru care toată activitatea online care a invadat viaţa cotidiană a planetei nu este „realitate socială“ şi cu asta, basta; sau pentru care „local“ înseamnă ceva nesemnificativ pur şi simplu pentru că nu este universal – şi, în plus, nu este nici localul lor? Şi exemplele pot continua, din păcate, la nesfîrşit...

Nu o fi asta cea mai bună definiţie a Omului, nu o fi nici cea mai completă, dar rămîn convins că omul este esenţialmente o fiinţă vorbitoare. Or, cu bîlbîiţi nu are cum să iasă nimic altceva decît o mare bîlbîială!

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.