Se pare că tenisul a fost practicat în România destul de repede, în raport cu momentul internaţionalizării sale, al afirmării în marile competiţii mondiale; istoricii sportului menţionează existenţa unor cluburi româneşti spre sfîrşitul secolului al XIX-lea. Dicţionarele noastre istorice ilustrează cuvîntul tenis printr-o primă apariţie în romanul Întunecare, al lui Cezar Petrescu, deci prin anii 1927-1928; alte citate aparţin unor prozatori care au surprins viaţa mondenă a epocii interbelice: Ionel Teodoreanu, G. Călinescu, Camil Petrescu, Ion Vinea. Evident, cuvîntul circula deja în presă, de cîteva decenii. În momentul de faţă, cînd mai multe biblioteci scanează presa din secolele trecute, atestările mai vechi ale cuvîntului se găsesc destul de mai uşor. Termenul apărea iniţial ca împrumut lexical neadaptat, în forma din engleză, tennis sau lawn-tennis: de exemplu, în Gura Satului, revistă umoristică din Arad (15 iunie 1901), era folosit în prezentarea serbărilor de la Sibiu ale Societăţii Astra: „Urmează bal şi producţiile societăţii române de Lawn-Tennis şi tombolă“. Şi alte apariţii jurnalistice confirmă circulaţia cuvîntului: „am gîndit că joci escelent tennis“ (conversaţie într-un roman, în Revista ilustrată, Bistriţa, 15 decembrie 1902); „peţitori, peţitorese, jucătoare de lawn-tennis, dansatoare“ (enumerare a celor consultaţi în legătură cu avantajele căsătoriei, în revista umoristică Furnica, 5 decembrie 1904). În Tribuna din 21 septembrie 1904, impresiile de călătorie dintr o staţiune climaterică evocă „un loc minunat pentru lawn-tennis“, descriindu-se şi practicantele sportului: „Sînt cîteva dame engleze aci, cari nu se mulţumesc că joacă zilnic 2-3 ore tennis, ele biciclează, fac gimnastică, iau ore de scrimă etc.“ Adaptarea denumirii sportului (prin renunţarea la grafia cu dublu n) s-a petrecut probabil uşor, pe nesimţite, iar sintagma tenis de cîmp a echivalat formula engleză lawn-tennis, literalmente tenis „de pajişte“ sau „de gazon“. Dicţionarul academic al limbii române (DLR) indica drept primă sursă a împrumutului lexical tenis franceza, urmînd un principiu, curent în lexicografia românească, al filierelor culturale predilecte. E cert că unele anglicisme au pătruns în română prin intermediar francez, dar cele mai multe erau totuşi percepute în epoca respectivă ca fiind cuvinte englezeşti. În DEX ordinea surselor este inversată, indicîndu-se în primul rînd (aşa cum e normal) etimonul englezesc.

Termenii specifici jocului au fost preluaţi ca atare, adaptaţi sau traduşi. Se ştie că terminologia sportivă oferă cele mai clare exemple de adaptări grafice rapide (eventual şi de modificări parţiale în pronunţie) ale unor anglicisme: meci (din match), henţ (din hands) etc. Popularitatea sportului, în a doua jumătate a secolului al XX-lea, precum şi tendinţa de asimilare totală a împrumuturilor au accelerat în unele cazuri procesul de adaptare a terminologiei: ghem (din game) a intrat în română cu sensul restrîns din tenis şi a fost acceptat de dicţionare; este înregistrat ca atare în DEX, cu o definiţie nu foarte clară – „fiecare dintre punctele câștigate de un jucător de tenis (după mai multe erori ale adversarului), în limitele unui set“. Adaptarea termenului arată, încă o dată, că pentru vorbitori nu există un pericol real al omonimiei şi nici o nevoie sau o dorinţă de a o evita; noul ghem a devenit omonim cu vechiul ghem („obiect relativ sferic“, „rotocol“, cuvînt moştenit din latină). Dacă astăzi vorbitorii tind să revină la forma game, cauza nu este dorinţa de a evita o omonimie pentru dezambiguizarea căreia contextele sînt suficiente; e vorba mai curînd de răspîndirea cunoaşterii limbii engleze şi de tendinţa culturală dominantă – de a respecta forma etimonului. Ediţia din 1982 a Dicţionarului ortografic, ortoepic şi morfologic (DOOM) recomanda doar forma ghem, cu specializarea pluralului: ghemele de lînă erau astfel diferenţiate de ghemurile cîştigate în tenis. În treacăt fie zis, uzul nu e tocmai stabilizat în privinţa pluralului în -e şi -uri, Internetul fiind plin de anunţuri cu privire la „ghemuri de lînă“, „ghemuri pentru tricotat“, „ghemuri cu fire gigant din lînă merinos“ etc. Noua ediţie a DOOM (din 2005) a recunoscut implicit eşecul adaptării rapide, reintroducînd ca variantă a termenului din tenis forma game (cu pronunţarea gheim). Varianta preferată, plasată pe primul loc, rămîne totuşi ghem, formă destul de bine reprezentată în textele actuale, inclusiv în cele de specialitate: „cîştigă primul ghem“ (telekomsport.ro); „a cîştigat primul ghem“ (libertatea.ro); „greşind cîteva mingi în ultimul ghem la serviciu“ (digisport.ro); „înaintea începerii celui de-al doilea ghem“ (tenispartener.ro); „în ghemul de tie-break“ (atptennis.ro) etc. În destule alte cazuri, comentatorii sportivi preferă totuşi să păstreze forma din engleză: „Simona închide game-ul la 0“; „retur în fileu, game alb“; „punctează pentru prima oară în dreptul game-urilor câștigate“ (hotnews.com).

Şi mai riscantă a fost decizia vechiului DOOM (1982) de a impune forma adaptată brec (DEX: „punct obținut de un jucător de tenis împotriva adversarului său atunci când acesta are serviciul“); ediţia din 2005 a revenit la forma break (cu pronunţia brec), brec rămînînd doar o variantă tolerată.