Gata! Mă mut la ţară!

Publicat în Dilema Veche nr. 458 din 22-28 noiembrie 2012
Dragoste şi răzbunare jpeg

E un refren care se aude din ce în ce mai des. Zeci, sute de doamne şi domni, povestind în toate împrejurările – la o petrecere, la restaurant, în interviuri şi în articole – despre visul sau despre decizia de a se muta la ţară. În ultimele două săptămîni, parcă s-a rupt barajul lacului de acumulare în care se aduna dorinţa de a evada din oraş. Mai toţi prietenii şi cunoscuţii cu care m-am văzut în vremea asta au dat glas dorinţei fierbinţi de a spune la revedere urbanului şi de a îmbrăţişa, pasional, ruralul. În poveştile celor mai mulţi dintre ei, cîmpurile pline de flori şi iarbă înaltă, unduindu-se în bătaia vîntului, dealurile molcome, rîurile care susură în fundul grădinii, livezile grele de rod şi casele vechi, cu prispe mirosind a busuioc şi dovleac copt, abia aşteaptă să primească orăşenii reîntorşi la sînul matern al naturii. În cele mai multe cazuri, nici măcar nu e vorba de alergarea după o casă de vacanţă, după un loc în care să te retragi la sfîrşit de săptămînă, ci despre exprimarea clară a dorinţei de a părăsi definitiv oraşul.

De cele mai multe ori, doamnele proiectează pe ecranul idealului rural poveşti înflorate ca o cămaşă de la Muzeul Satului, scenarii idilice în care deschiderea unei pensiuni joacă, de obicei, rolul principal. Curg planurile-secvenţă în care garderobele urbane iau drumul donaţiilor către săraci, apartamentele şi casele se vînd fără milă, legătura cu spaţiul urban se taie din rădăcină, iar uliţele satelor cochete se umplu de prospătură hipsterească. Înlăţuirile de imagini continuă cu aşezarea la vatra satului, ridicarea pensiunii, aranjarea grădinii de zarvaturi, umplerea pivniţei cu murături, dulceţuri, cîrnaţi afumaţi, slănini şi jamboane, selectarea atentă a seminţelor de flori pentru explozia cromatică din faţa casei, culegerea viei şi trasul vinului în butoaie, la odihnă activă. Pe urmă, scenariile mutării la ţară trec la punctul culminant al sosirii turiştilor. Coşmarul vederii zilnice, în viaţa de la oraş, a unui şef tembel – oportunist, lingău şi, obligatoriu, impostor – se sparge ca un geam mat subţire, lăsînd loc luminii unei noi vieţi. Pensiunea e gata să-şi primească oaspeţii. Nu ne mai spune nimeni ce trebuie să facem. Nu ne mai dă nimeni ordine şi deadline-uri. Acum, în sfîrşit, facem cum ne taie capul. Am aranjat interioarele casei în cel mai dulce vintage, gutuile rîd din pervaz, ştiuca umplută cu legume trimite, din cuptor, arome ameţitoare, ciorba groasă, cu borş, bolboroseşte pe plită, sîntem gata să primim turiştii şi să-i facem să se simtă aşa cum n-au crezut ei că se poate în viaţa asta.

Alte poveşti, mai puţin antreprenoriale, sînt doar plonjări în oaza de linişte şi miros de fîn proaspăt cosit de pe dealurile satului. Oraşul, cu traficul lui dement, cu claxoane isterice, cu hărmălaia zilnică şi cu stresul care ne scurge şi ultima picătură de energie, a rămas în urmă. Ne-am mutat la ţară. În cel mai rău caz, facem naveta la oraş, la lucru. Odată veniţi acasă, după orele de program, ne aşezăm pe prispă, aprindem o pipă şi deschidem o carte. În sfîrşit, avem timp să citim. Televizorul, cu lătrătorii abonaţi la certitudine, cu veşti alarmante şi filme tîmpite, lipseşte din lumea obiectelor care ne înconjoară. Copiii îşi fac temele, zîmbind fericiţi, în odaia dinspre livadă. Soţia scoate apă din fîntînă şi udă florile. Se aud tălăngile vitelor care se întorc de pe islaz, înainte de lăsarea serii. Doamne, cît e de frumos!

Întîmplarea face ca nici măcar unul dintre cei pe care îi cunosc binişor – prieteni sau cunoscuţi care s-au mutat la ţară – să nu mai fie deloc la fel de entuziaşti ca în primele zile de aşezare în paradisul rural. Naveta s-a dovedit mult mai complicată decît ar fi părut şi, în cele din urmă, i-a făcut praf. Prietenii i-au vizitat o vreme, cît timp povestea a fost cool, apoi au cam rărit-o. Copiii sînt deprimaţi că nu se pot vizita cu colegii şi cu prietenii. Vorbim aici de oameni normali, cu salarii normale, nu de cei care pot locui oriunde pe planeta asta, pentru că dispun de avioane şi elicoptere. Pentru cîţiva dintre cei pe care îi ştiu, mutarea la ţară a însemnat ruperea de spectacole, expoziţii, cîntări, lucruri care le erau foarte dragi. Părăsirea comunităţilor ai căror membri erau – e drept, mai mult sau mai puţin fericiţi – a generat nişte efecte mult mai complicate decît s-ar fi putut crede. Unii se încăpăţînează să nu recunoască nimic din toate astea, dar în loc să întinerească şi să se însenineze, s-au încrîncenat cumplit şi îmbătrînesc văzînd cu ochii.

Pe de altă parte, nu vreau să dau nici eu în boala atotştiutorilor care dau sentinţe şi fac o teorie din orice nimic. Însă moda fugii de la oraş are şi alte resorturi perverse, dincolo de dorinţa normală a liniştirii, a întoarcerii la natură, a vieţii tihnite, departe de nebunia urbană. Prin alte părţi, cultura locuirii la distanţe mari de spaţiile urbane are fundamente istorice vechi şi suportul unei infrastructuri fundamental diferite de cea de la noi. Aici, evadarea din urban are, nu arareori, chipul unui soi de renunţare la sinele evadatului. Ştiu că îi pot irita pe mulţi cu rîndurile astea, şi că se pot da nenumărate contraexemple care să pună la colţ opinia de faţă. Dar, la noi, deficitul de cetăţeni urbani, în adevăratul sens al sintagmei, se adînceşte de la o zi la alta. Obosiţi de lentoarea reformelor, de ofensiva mîrlăniei biruitoare, de precaritatea disperantă a serviciilor publice, de lipsa de orizont şi de spectrul unei vieţi profesionale plafonate, mulţi îşi găsesc un ideal în evadarea din urban. Deseori, în cazul nostru, aceasta nu e o evoluţie firească, aşa cum pare, ci o recunoaştere a înfrîngerii, un abandon, o fugă din mulţime, într-o altă mulţime, mai puţin concretă, dar şi mai tristă.

Cătălin Ştefănescu este realizatorul emisiunii Garantat 100% la TVR 1.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.