Există şanse

Publicat în Dilema Veche nr. 470 din 14-20 februarie 2013
Loază jpeg

De mai multă vreme, în lupta cultivatorilor limbii cu tendinţele uzului, se tot atrage atenţia asupra folosirii nediferenţiate a prepoziţiei datorită – pentru a introduce atît cauzele unor întîmplări fericite, cît şi pe cele ale unora nedorite. Critica lingvistică nu are însă mare succes: în ciuda încercării raţionaliste de a specializa două construcţii, dintre care una să indice o orientare favorabilă (datorită), iar cealaltă să presupună o judecată defavorabilă (din cauza), se pare că vorbitorii au nevoie mai curînd de o expresie neutră, neimplicată – şi l-au distribuit în acest rol tocmai pe datorită. Felul în care limbajul transmite simultan informaţii, atitudini şi evaluări e subtil şi fascinant pentru cercetător, dar se dovedeşte adesea prea complicat şi chiar supărător pentru vorbitor. Acestuia îi este relativ uşor să atribuie o legătură cauzală înlănţuirilor de fapte, dar nu-i convine întotdeauna să-şi manifeste acordul sau dezacordul asupra lor. Cineva presupune că X a ajuns la închisoare în urma unui furt: din cauza... sau datorită...?

Legarea lui datorită de o interpretare pozitivă se explică prin sensul verbului a se datori/a se datora, dar mai ales prin influenţa familiei sale lexicale (dator, datorie, a îndatora etc.). Altminteri, în DEX, a se datora are definiţia „a avea drept cauză“, care ar justifica extinderea din uzul actual al prepoziţiei. Evident, ca în atîtea alte cazuri, diferenţa dintre datorită şi din cauză (încălcată uneori chiar de cei care o susţin), justificată sau nu din punct de vedere istoric, a devenit un semn de distanţare necesară de vorbirea neglijentă, o formă de autosupraveghere similară eleganţei vestimentare şi politeţii – pe care avem deci toate motivele să o recomandăm.

Mai puţin observată şi criticată este folosirea actuală a cuvîntului şansă (cu sensul „posibilitate de semn pozitiv“; în DEX: „circumstanţă favorabilă, posibilitate de reuşită, de succes“) într-un mod asemănător, prin pierderea componentei apreciative şi prin generalizare semantică. Formulele sînt mai puţin fixate, dar conţin cuvîntul-cheie, de obicei la plural: „există şanse ca această pedeapsă să fie una cu executare“ (RTV, 7.02.2013). Ca şi în cazul lui datorită, termenul şanse e folosit de mulţi fără intenţia de a-şi marca satisfacţia, dar poate fi citit de alţii ca mostră de comic involuntar, ba chiar ca dezvăluire a gîndului ascuns.

Referirea la şanse e destul de neliniştitoare în sfaturile medicale şi în publicitatea pentru medicamente. Se vorbeşte în ele, adesea, de şansele de îmbolnăvire: în aceste zile, la o emisiune de teleshopping, era recomandat în mod repetat un produs naturist, ideal pentru insul care capătă o anume boală şi deci „are şanse reale să cunoască această problemă dureroasă“. Şansele de îmbolnăvire sînt dublate de şansele de a nu găsi medicamente: „Concret, sînt şanse ca, de la finele acestei luni, să rămînă fără medicamentele de care depinde viaţa lor“ (scrieliber.ro, 15.07.2011).

Folosirea aparent cinică a ideii de şansă în contexte nefericite nu este încă foarte răspîndită. Are însă explicaţii care ar sugera o posibilă extindere. În primul rînd, ca şi în cazul lui datorită, transformarea într-un simplu element de legătură (datorită introduce o cauză; există / sînt/ avem şanse anunţă o posibilitate) presupune o pierdere a nuanţelor evaluative, o automatizare şi o simplificare. În al doilea rînd, reducerea sensului lui şansă la ideea de „posibilitate favorabilă“ a fost un efect al împrumutului lexical: multe din franţuzismele preluate în secolul al XIX-lea s-au fixat în română cu un înţeles mai limitat decît în limba de origine, pentru că dublau parţial cuvinte deja existente. În română exista deja noroc, cu o oarecare ambiguitate între efectul pozitiv sau negativ – norocul rău sau bun; şansa s-a specializat direct pentru posibilitatea pozitivă. Prima atestare a cuvîntului, în dicţionarul academic (DLR, Litera Ş) e la Kogălniceanu, într-o formă „de tranziţie“ către fixarea definitivă: ca substantiv neutru, cu pluralul în -uri („eşti mai tînăr decît mine şi prin urmare ai mai multe şansuri să vezi acele zile fericite“).    

În dicţionarele franţuzeşti, e vizibilă toată evoluţia semantică a lui chance, de la înţelesul etimologic de „cădere a zarului“ (etimonul său e latinescul cadentia, din familia verbului cadere, care a dat în română a cădea), trecînd prin ideea de „eventualitate, hazard“, spre cea de „eventualitate fericită“. De altfel, se pare că e o tendinţă mai generală (şi optimistă) alunecarea cuvintelor care denumesc întîmplarea către sensul de întîmplare fericită: norocul rău sau bun devine predominant bun. Şi dicţionarele englezeşti înregistrează (ba chiar în primul rînd) sensuri neutre pentru chance: „posibilitate“, „probabilitate“. E foarte posibil ca unele dintre utilizările stridente ale românescului şanse în contexte negative să provină pur şi simplu din traduceri grăbite din engleză. Oricum, sub dubla influenţă a tendinţelor interne de simplificare şi a englezei, sînt toate şansele ca pozitivitatea şansei să iasă slăbită – şi să nu mai ştim nici măcar dacă o asemenea schimbare e bună sau rea...

Rodica Zafiu este prof. dr. la Facultatea de Litere, Universitatea Bucureşti. A publicat, între altele, volumele Limbaj şi politică (Editura Universităţii Bucureşti, 2007) şi 101 cuvinte argotice (Humanitas, Colecţia „Viaţa cuvintelor“, 2010).

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Cât costă minivacanța de 1 Mai-Paște pe Valea Prahovei sau în stațiunea Padina-Peștera
În scurt timp începe minivacanța de 1 Mai-Paște (5 mai 2024), prilej de relaxare și călătorii. Două populare destinații sunt Valea Prahovei și stațiunea Padina-Peștera (Dâmbovița). Ofertele de cazare sunt multiple și variate.
image
Ce ascunde China în Wuhan. Misterele locului de unde a pornit pandemia, dezvăluite de un cunoscut vlogger român VIDEO
Cătălin Stănciulescu, vlogger-ul român devenit celebru pentru în peregrinările sale a făcut interviu cu fratele celebrului baron al drogurilor, Pablo Escobar, a vizitat Wuhan, locul din China de unde a pornit pandemia care a ucis zeci de milioane de oameni.
image
Zboruri din Sibiu, de la 200 de euro biletul. Care sunt destinațiile de vacanță
Se reiau cursele spre cinci destinații de vacanță din această vară, cu un total de zece frecvențe săptămânale, ce vor fi disponibile pentru rezervare la agențiile de turism cu care colaborează aeroportul din Sibiu.

HIstoria.ro

image
Cum au construit polonezii o replică a Enigmei germane
Cu toate că germanii au avut o încredere aproape totală în integritatea comunicațiilor realizate prin intermediul mașinii de criptare Enigma, în final această credință s-a dovedit eronată, în primul rând subestimării capabilităților tehnologice și ingeniozității umane ale adversarilor.
image
Cine erau bancherii de altădată?
Zorii activităților de natură financiară au apărut în proximitatea și la adăpostul Scaunului domnesc, unde se puteau controla birurile și plățile cu rapiditate și se puteau schimba diferitele monede sau efecte aduse de funcționari ori trimiși străini ce roiau în jurul curții cetății Bucureștilor. 

image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.