Estonia, o ţară care încape într-un obiectiv

Andrei BOTEZ
Publicat în Dilema Veche nr. 244 din 16 Oct 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Primul meu contact cu Estonia a fost unul monosilabic, de tip anglo-american - "wow"! -, în cadrul intim al unei superbe curţi interioare romane. Nu m-aş fi aşteptat pentru nimic în lume ca interlocutoarea mea (o persoană, de altfel, normală) să vină din "acea" ţară... Oricare alt meleag (fie el terestru sau extraterestru) ocupa, pînă în momentul întîlnirii de mai sus, mult mai mult spaţiu, în cadrul latitudinilor şi longitudinilor mele interioare, decît Estonia... Şi nu glumesc. Citisem o mulţime de chestii despre Insulele Feroe, despre Laponia, Islanda, aveam colegi din Trondheim, Gotland şi McAlister Island, ascultasem muzică şi văzusem filme din cele mai neaşteptate colţuri ale lumii, dar, pînă în acest moment, Estonia se încăpăţînase să nu apară. Ştiam doar că Tallinn este capitala, că Arvo Pärt este estonian, că una din soţiile lui Bergman venea de pe aceste plaiuri şi că celebrul Juri Lotman a predat semiotica la Universitatea din Tartu. Punct! Hotărît să mă răzbun pe propria-mi neştiinţă cît mai repede, în anul 2005 am făcut prima vizită în-ţara-celor-mai-frumoşi-nori. Totul a fost teribil: începînd cu limba - (fino-ugrică, 14 cazuri, 2 infinitive etc. etc.), un fel de greacă veche reînviată, reînnodată şi revalorificată - şi terminînd cu numele de persoane care, pentru mine, se confundau supărător de mult: pe cele de bărbaţi le credeam de femei şi invers, iar uneori confundam un nume propriu cu un obiect de uz casnic. Cum este posibil ca cineva să se cheme Epp sau Aet?, mă întrebam şi îl întrebam, stupefiat, pe ghidul meu - vechea interlocutoare întîlnită la Roma. Dar era august... şi noaptea erau 3 grade C... Ce pretenţii puteam avea?! Primul oraş vizitat a fost Pärnu, superb colţ de Mare Baltică, vechi oraş hanseatic, unde am asistat la un concert al Corului naţional de cameră al Estoniei, dirijat de Paul Hillier. Cu această ocazie am aflat că prezenţa unor astfel de personalităţi pe aceste meleaguri nu reprezintă deloc o raritate. Timpul a trecut, am ajuns şi la Tallinn, Tartu (superb nu atît prin celebra-i Universitate, cît prin mulţimea de case din lemn), la Viljandi (unde are loc, anual, unul dintre cele mai mari festivaluri de folclor nord-europene), precum şi în cîteva localităţi minuscule, cum ar fi Suure-Jaani (unde tocmai avea loc un festival internaţional de muzică barocă, printre participanţi fiind şi o româncă). Apropo de localităţile minuscule: cred că unul dintre punctele cele mai fascinante ale Estoniei (care cred că poate fi folosit şi ca reclamă turistică) este micimea ei. Această ţară este atît de minusculă încît, atunci cînd te plimbi prin pădure, poţi adulmeca mirosul aspru al Mării Baltice. Cînd mergi cu trenul, aproape întotdeauna următoarea staţie este punctul de frontieră. Cînd strigi, sînt şanse ca cel de lîngă tine să te audă. Cînd plîngi, te poţi surprinde mirat... de cît de bine te înţelegi... pentru că eşti mai aproape de tine. Cînd faci o fotografie, nu poţi să nu iei în obiectiv totul. În fond, Estonia este ţara care încape într-un obiectiv. Iniţial, aş fi dorit să scriu mult mai multe despre acest meleag. Să prezint fiecare sat şi oraş în care am stat, fiecare zi în care mi s-a întîmplat ceva ciudat... Însă, privind mai atent unele fotografii pe care am reuşit să le fac, mi-am dat seama că ele sînt îndeajuns pentru a arăta fiecare zi, pas, faptă. Trebuie doar privite atent... Şi astfel, te pierzi... Aţi simţit nevoia vreodată să vă pierdeţi nu într-o întindere, ci într-o restrîngere? Într-un punct? Într-o clipă clipită uşor, lin, luminos? Într-o roată, într-o zare care, în Estonia, dacă nu te fereşti la timp, trece prin tine? Paradoxal, după ce la o cină am fost servit cu Busuioacă de Bohotin, am descoperit că relaţiile româno-estoniene nu se "reduc" la a fi gazde interesate şi interesante. Un exemplu: am aflat că expresia "îi poţi număra pe degetele de la o singură mînă" poate avea şi un sens pozitiv. Traducătorii estonieni din autori români se pot număra pe degetele de la o singură mînă. Dintre aceştia se remarcă Alexander Kurtna, cu traduceri din Cezar şi Camil Petrescu, Riina Jesmin, specializată în Eliade, Ain Kaalep, interesat de Eminescu, Natalie Alver (care a vizitat şi România - unde a studiat şi predat la Conservatorul din Bucureşti!) cu traduceri din Sadoveanu şi Zaharia Stancu, Thelma Tali etc. La Biblioteca Naţională din Tallinn, fondul de carte românească conţine peste 300 de volume, iar principala revistă culturală a Estoniei - AKADEEMIA - a oferit, foarte recent, spaţiu unor dezbateri pe tema realităţii istorice a lui Vlad Ţepeş. Multe ar mai putea fi spuse, dezvăluite, dezvrăjite. Estonia este o ţară care (încă) ascunde o mulţime de secrete. Nu am înţeles nici pînă în ziua de astăzi unde pot încăpea.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
De ce suntem penultimii în UE la salarii și primii la creșterea prețurilor. Expert: „Inflația e mama tuturor taxelor”
România este pentru a treia lună consecutiv țara cu cea mai mare inflație, conform statisticilor Eurostat, iar ca și cum nu ar fi de ajuns, doar bulgarii câștigă mai puțin. Analistul economic Adrian Negrescu explică, pentru „Adevărul”, cum s-a ajuns aici și de ce statul nu are soluții.
image
La ce riscuri de sănătate se expun cei care lucrează noaptea. Boala cumplită care îi paște
Persoanele care lucrează în ture de noapte prezintă un risc mai mare de demență și alte boli, spune un important expert în somn, a cărui afirmație se bazează pe rezultatele unor studii științifice.
image
Banii viitorului: Ce s-ar întâmpla dacă am renunța la cash și am folosi bani virtuali
Într-o lume tot mai digitalizată, ideea de a renunța la tranzacțiile cu bani cash și de a folosi exclusiv bani virtuali devine din ce în ce mai atrăgătoare, punctează specialiștii.

HIstoria.ro

image
Cum au construit polonezii o replică a Enigmei germane
Cu toate că germanii au avut o încredere aproape totală în integritatea comunicațiilor realizate prin intermediul mașinii de criptare Enigma, în final această credință s-a dovedit eronată, în primul rând subestimării capabilităților tehnologice și ingeniozității umane ale adversarilor.
image
Cine erau bancherii de altădată?
Zorii activităților de natură financiară au apărut în proximitatea și la adăpostul Scaunului domnesc, unde se puteau controla birurile și plățile cu rapiditate și se puteau schimba diferitele monede sau efecte aduse de funcționari ori trimiși străini ce roiau în jurul curții cetății Bucureștilor. 

image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.