Dacă am fi fost în Statele Unite ale Americii în 1942, l-am fi putut vedea pe ecrane pe celebrul personaj animat Donald Duck într-o ipostază destul de neobișnuită: completîndu-și formularul de plătit taxe și mergînd în grabă să îl depună personal la autoritatea competentă. Noul spirit (The New Spirit) este titlul scurtmetrajului animat în care Donald juca rolul cetățeanului responsabil, producția fiind creată de compania Disney la cererea Minsterului de Finanțe american, cu scopul de a-i stimula pe americani să își plătească impozitele pe venit pentru ca statul să poată susține efortul de război. Astfel a început o serie destul de bogată de producții marca Disney integrate în propaganda americană de război, deși Walt Disney a fost destul de sceptic în ceea ce privește implicarea sa în această direcție – politică, în ultimă instanță.

La un an după ce Donald Duck își încheia exemplar socotelile cu Fiscul, rățoiului i-a venit rîndul să joace în altă animație, Fața Führerului (Der Fuehrer’s Face). De data aceasta, Donald apărea în ipostaza unui muncitor într-o fabrică din Germania nazistă. Oare totuși primul rol i-a priit mai mult personajului? În orice caz, acest scurtmetraj care făcea haz de naziști a cîștigat nu numai popularitatea publicului, ci și un Oscar în 1943.

Tot în 1943, Walt a decis să realizeze o adaptare video a cărții Victorie prin puterea aerului (Victory Through Air Power), scrisă de maiorul Alexander de Seversky, pionier al aviației și susținător al teoriei puterii strategice aeriene. I-a ieșit un lungmetraj documentar animat, cu același titlu ca al cărții, în care sînt explicate teoriile lui Seversky cu privire la aviația militară. Avînd în vedere faptul că filmul i‑a impresionat pe președintele american Franklin Delano Roosevelt și pe premierul britanic Winston Churchill, am putea clasifica producția ca fiind de succes în categoria sa. Donald Duck nu a fost inclus în distribuția acestui film, deși poate lui Churchill i-ar fi plăcut și mai mult dacă era prezent și faimosul personaj animat.

Altfel, lăsîndu-i la o parte pe Donald Duck și propaganda americană de război (nu că ar fi ceva rău cu acestea), îmi place cugetarea optimistă a lui Walt Disney: If you can dream it, you can do it.  Poate la asta se gîndea cînd se întorcea cu trenul de la New York la Los Angeles în timp ce îl creiona pe Mickey Mouse, după ce aflase că a pierdut drepturile de autor pentru personajul lui, deja celebru, Oswald the Lucky Rabbit.

Foto: wikimedia commons