Despre ce vorbim?

Publicat în Dilema Veche nr. 466 din 17-23 ianuarie 2013
Loază jpeg

Conversaţia cotidiană (ca şi multiplicarea ei contemporană, prin canalele de televiziune, sub numele de talk-show) nu e cîtuşi de puţin economică şi eficientă; dimpotrivă, suferă de redundanţă, prin acumulare de cuvinte care nu folosesc decît la menţinerea contactului între interlocutori şi la mascarea pauzelor de gîndire. Că limbajul uman ar tinde către minimum de efort şi către economie de mijloace este, de altfel, o iluzie: proiecţia unui model raţionalist conform căruia oamenii ar comunica în primul rînd pentru a schimba informaţii. Cînd scopul conversaţiei este chiar faptul de a sta împreună, de a face să treacă timpul şi de a împărtăşi emoţii de tot felul, concizia e ultimul lucru pe care îl caută interlocutorii. Nu e de mirare, deci, că formule relativ lungi, elaborate, devin cu uşurinţă clişee care le înlocuiesc pe cele precedente, mai scurte şi devenite pure automatisme. Noile formule sînt preluate rapid şi repetarea insistentă le face destul de antipatice, dar şi extrem de contagioase.

Mai mulţi vorbitori au observat deja frecvenţa cu care apare, în aproape orice dialog televizat din ultima vreme, formula polemică „Despre ce vorbim?!“. E o secvenţă fixată, formal interogativă, de fapt cu răspuns inclus (vorbim despre ceva ce nu are sens) şi cu implicaţia clară că discuţia trebuie abandonată. Falsa întrebare e folosită pentru a încheia o discuţie, pentru a respinge un argument, pentru a devaloriza poziţia adversarului. De fapt, noul clişeu reface, mai explicit şi cu mai multă elaborare retorică, o atitudine deja cuprinsă în foarte multe formule şi expresii conversaţionale mai vechi: cum adică?, nu, zău?, păi cum?, care-i treaba?, ei, aş?, haida-de! etc.; echivalentul ei mult mai puţin solemn este, probabil, ce spui, frate (nene, Franţ etc.)? Seria, foarte bogată în stilul colocvial şi chiar în cel argotic, ilustrează una dintre atitudinile noncooperative fundamentale: neîncrederea în spusele celuilalt, asociată cu minimalizarea şi ridiculizarea conversaţiei.

Ce aduce în plus noua formulă (şi nu o face neapărat mai simpatică) e aparenta sa seriozitate şi vizibila indignare. Clişeul uzează de trucul retoric al asocierii, al includerii vorbitorului în obiectul unei critici: folosirea persoanei I plural ar presupune o dorinţă de cooperare, o renunţare la atitudinea de superioritate şi deci o atenuare a criticii. Mijlocul retoric e însă transparent, astfel că bunele intenţii riscă să fie resimţite ca artificiale şi cam ipocrite. Întrebarea – mai ales rostită pe un ton nervos sau de răbdare exasperată – rămîne o formă de manifestare a ostilităţii. Minimalizarea argumentelor celuilalt presupune că faptele sînt evidente şi nu mai e nevoie de argumente suplimentare. Transmiţînd mesajul „voi nu ştiţi despre ce vorbim“, formula închide dialogul.

Formula e specifică oralităţii, dar a fost destul de des consemnată în scris. În unele cazuri, e citată pentru a fi criticată („Urăsc întrebarea asta, pseudo-retorică, voit-superioară, perfect-găunoasă!“, codruvrabie. blogspot.ro). De la analiza critică se poate trece uşor la asimilare, la preluare, aşa cum se întîmplă în multe cazuri cu clişeele: „Despre ce vorbim? e o expresie folosită în ultimul timp de cei care cred că argumentele dintr-o discuţie sînt atît de clare încît discuţia nu mai are rost. (...) Dar hai să vedem, totuşi, despre ce vorbim?“ (transilvaniabusibess.ro).

Frecventă e dezvoltarea şi explicitarea emfatică a formulei: „despre ce vorbim noi aici?“: „Despre ce vorbim noi aici? Doar cu ideile şi idealurile nu se face nimic“ (Observator cultural, 537, 2010). Tonul de iritare e indicat, chiar şi în scris, mai ales în comentariile de pe forumuri, de asocierea cu cîte o interjecţie sau un vocativ: „Unde ne aflăm, domnule? Despre ce vorbim noi aici?“ (dcnews.ro); „Alooo, despre ce vorbim noi aici?“ (gsp.ro). O dovadă a intrării clişeului în uzul curent e surprinzătoarea sa prezenţă chiar într-un text autoironic, în care echivalenţa cu un simplu „cum adică“ e împinsă pînă la limită: „Nici nu ştiu dacă să o mai trec pe listă. E total neverosimil, despre ce vorbim noi aici…“ (alte-povesti.com). Mă îndoiesc, totuşi, că o asemenea formulă, destul de lungă şi de complexă, are şanse reale de a deveni un automatism definitiv fixat în limbă.

Rodica Zafiu este prof. dr. la Facultatea de Litere, Universitatea Bucureşti. A publicat, între altele, volumele Limbaj şi politică (Editura Universităţii Bucureşti, 2007) şi 101 cuvinte argotice (Humanitas, Colecţia „Viaţa cuvintelor“, 2010).

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.