De veghe în calul troian

Publicat în Dilema Veche nr. 662 din 27 octombrie - 2 noiembrie 2016
De veghe în calul troian jpeg

Fiindcă era timpul pentru un subiect mai puțin academic și mai legat de viața noastră de zi cu zi (mașini, rate, alegeri), iată două vorbe despre calul troian în arta antică, împreună cu un suvenir arheologic. Povestea e cunoscută, dar sursele iconografice – foarte puține, ce-i drept – sînt de obicei lăsate la o parte. Cea mai interesantă imagine (secolul VII î.Hr.) se află pe un gît de vas de provizii înalt cît un măgăruș (pithos). Scena a fost modelată în argila vasului înainte de ardere. La picioarele calului sînt montate rotițe, pe osii ale căror capete sînt cam excentric plasate, ca să nu fie mascate de copite și să se întîmple cumva să nu le observăm. Șapte ferestre pătrate se deschid în corpul calului și în ele se ițesc fețe de războinici din profil, cu un aer hîtru, din cauza așa-numitului zîmbet arhaic. Cîțiva și-au scos mîna pe fereastră și țin în ea fie o sabie, fie un coif, fie un scut, pe care par să le înmîneze acelor războinici care deja au coborît. E evident însă că scutul, de pildă, n-ar fi putut niciodată să treacă prin ferestruică, așa că mai probabil e că artistul vrea doar să ne convingă că înăuntru oamenii sînt în armură completă. Ulise, care deja a coborît cu două sulițe, stă cu piciorul pe roata din față a calului și pare să țină un discurs, dacă nu cumva își răsucește o țigară, la adăpostul scutului.

Pe un mic vas pentru ulei sau parfum (aryballos), din Corint, scena e de data asta pictată și o scară a fost adăugată pentru confortul războinicilor ahei. Unii preferă totuși să sară, sau să cadă din cal, și troienii îi întîmpină peste tot cu o tradițională ostilitate. Un scarabeu etrusc de cornalină arată calul și șase ahei coborînd cu cinci scuturi într-un spațiu cît unghia, în care artistul a mai găsit loc și pentru lună, ca să înțelegem că invazia are loc noaptea. Tema e tratată și de cîteva fresce de la Pompei. Calul uriaș și fantomatic e tîrît într-una dintre ele de troienii scăldați în lumina lunii, iar stilul proto-impresionist al pictorului face scena și mai ireală, aproape un coșmar. În alta, atmosfera e exact pe dos, e miezul zilei și toată lumea-i veselă, cineva cîntă la un flaut dublu, iar calul nu e mai mare de un stat de om. În ambele apare și Cassandra, care ar vrea să atace calul al cărui scop malefic îl prevede, dar e oprită de cetățenii care au poftă de o tragedie.

Exemplele mai tîrzii se îndepărtează tot mai mult de substanța originală a poveștii. Unul e tocmai din India, de unde provine un relief de șist produs în secolul II d.Hr. într-un stil romano-indian, care nu e așa bizar dacă ne gîndim la atîția hibrizi locali din arta provincială romană. Aici, căluțul troian e un fel de jucărie mare pe roți, care se lasă ușor împinsă de doi troieni către zidul cetății, unde așteaptă Cassandra terifiată. Problema (sau titlul de glorie al) reliefului este că preoteasa lui Apollo, cea cu dar profetic, e reprezentată aici în pur stil indian, ca o yakshi sau altă figură a fertilității din arta budistă, cu șolduri largi și sîni sferici, dansînd în pantalonași transparenți. Apropriere culturală în toată regula. Ultimul exemplu este o ilustrație dintr-un manuscris al Eneidei (secolul V d.Hr.), în care calul din fața zidurilor Troiei, fără roți și fără ferestre, are dimensiunile unui cal adevărat, ochii larg deschiși și mai bate și din picior. Regele Priam are capul înconjurat de nimb ca un apostol, deși era trăitor cam o mie de ani înainte de creștinism. Genul ăsta de actualizare istorică e desigur foarte popular, iar în Evul Mediu, asemenea scene se desfășoară pe fundalul unei Troie cu arhitectură gotică.

Aș contrapune și o imagine din altă cultură, care explică plauzibil originea mitului calului troian. (Există, desigur, și alte ipoteze, printre care chiar și ideea unui motiv folcloric cu o anumită circulație, dat fiind că povestea cuceririi orașului Jaffa, azi în Israel, de către un general egiptean, include o stratagemă similară, în care în sacii cu „tribut“ acceptați în cetate se aflau, de fapt, soldați.) E vorba de un relief din palatul din Nimrud al regelui asirian Tiglatpalasar (al treilea, evident), care arată asediul unui oraș, și în prim-plan o mașină pe roți, acoperită cu un fel de valtrap mare – probabil piei care să nu poată lua foc. Din capul acestui „cal“ ies două bîrne cu vîrfuri de fier, care sparg zidurile. E absolut posibil ca lui Homer să i se fi povestit de către grecii călătoriți prin Orient despre asemenea reliefuri, nu prea bine înțelese pentru că știința asediului era incomparabil mai avansată la asirieni.

Ca încheiere: în 2007 am găsit la Troia, în săpătură, un frumos cap de cal, de nici 10 cm. Oriunde altundeva ar fi fost o descoperire de rutină – un nou fragment de teracotă elenistică –, numai că, dat fiind locul unde ne aflăm, nu cred că a fost cineva din echipă să nu se fi întrebat dacă nu cumva găsisem o replică miniaturală a calului din mitologie. Asta nu înseamnă că unii arheologi n-ar fi preferat să descopere Cassandre indiene, dar arată în orice caz că de mituri nu scapi nici măcar în vîrful dealului, sau mai ales acolo. 

Cătălin Pavel este arheolog și scriitor. Cea mai recentă carte publicată este romanul Trecerea, Cartea Românească, 2016.

Foto: wikimedia commons

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
O problemă a unghiilor ar putea fi un semn mai puțin cunoscut al cancerului
Anumite modificări ale unghiilor ar putea fi un semn al problemelor grave de sănătate, inclusiv cancer și artrită reumatoidă. Avertismentul vine din partea dr. Amir Khan, de la ITV. Acesta a recomandat o programare la medic, în cazul în care observăm semnele.
image
Cei mai mari poluatori cu plastic din lume, dezvăluiți de un studiu. Ce companii binecunoscute otrăvesc planeta
Conform rezultatelor unui studiu publicat miercuri, 56 de multinaționale sunt responsabile pentru mai mult de jumătate din poluarea cu plastic la nivel mondial, iar cinci dintre ele sunt responsabile pentru un sfert din această poluare
image
BBC: Ucraina a folosit rachete cu rază lungă de acțiune, livrate în secret de SUA
Ucraina a început să folosească rachete balistice cu rază lungă de acțiune împotriva forțelor rusești. Faptul că armele au fost furnizate în secret de SUA a fost confirmat de către oficialii americani.

HIstoria.ro

image
Olimpia, cel mai tânăr muzeu al ţării
Primul muzeu din România dedicat istoriei sportului și turismului montan a fost deschis la Brașov, în an olimpic, la „Olimpia”, în fostul sediu al Reuniunii de patinaj, clădire construită la sfârșitul secolului al XIX-lea, restaurată de Muzeul Județean de Istorie Brașov.
image
Operațiunea Barbarossa. 84 de avertizări cu privire la invazia germană, ignorate de Stalin
Pe 22 iunie 1941, Germania a invadat URSS în urma Operațiunii Barbarossa. Deși au primit numeroase avertizări din partea serviciilor de informații, Stalin și Uniunea Sovietică au fost luate prin surprindere.
image
Momentul abdicării lui Cuza: „În ochii lui n-am văzut niciun regret, nicio lacrimă”
Nae Orăşanu, om de încredere la Palat, îi comunicase principelui A.I. Cuza că „se pregătea ceva”.