De trei ori da

Publicat în Dilema Veche nr. 750 din 5-11 iulie 2018
„Cu bule“ jpeg

Clişeul retoric „de trei ori da“ este ilustrat, în literatura română, de Caţavencu, în celebrul discurs din actul al treilea al Scrisorii pierdute: „Mi s-a făcut imputarea că sunt foarte, că sunt prea, că sunt ultra-progresist… că sunt liber-schimbist… că voi progresul cu orice preţ. (scurt şi foarte retezat) Da, da, da, de trei ori da!“. Formula de întărire, emfatică şi declamativă, era probabil în uz în oratoria politică românească din secolul al XIX-lea. De altfel, pentru construcţia retorică „oui, trois fois oui“, baza de date Gallica oferă numeroase exemple din literatura franceză din aceeaşi perioadă.

Tripla formulă de acord nu este însă doar un artificiu retoric, ci şi un mijloc de întărire la care recurge astăzi româna vorbită, în conversaţia cotidiană. Recent, într-o discuţie cu mai mulţi colegi lingvişti, cei care nu erau vorbitori nativi de română sau erau stabiliţi de mai mult timp în străinătate remarcau frecvenţa cu care vorbitorii români de azi folosesc formula amplificată, fără pauze între elementele repetate, rostită fără emfază, dar cu rapiditate şi energie: da-da-da (dadada)! Ca de obicei, lucrurile se observă mai bine din exterior; din interior, frecvenţa formulei riscă să treacă neobservată, şi de aceea nu ştim prea multe, din păcate, nici despre evoluţia în timp a răspîndirii ei. Multe dintre elementele caracteristice oralităţii se observă doar atunci cînd ajung să fie notate în scris. Tripla formulă de afirmaţie sau de acord nu este de obicei înregistrată în dialogurile literare. Marcarea oralităţii în scris se bazează pe selecţie şi pe convenţii, pe care le pune în lumină foarte uşor comparaţia între un dialog ficţional plauzibil – în care efectul de oralitate este creat cu mijloace limitate – şi o transcriere riguroasă, exhaustivă, a rostirii, plină de repetiţii, incoerenţe şi ambiguităţi. Proza şi teatrul preferă în general să sugereze repetarea afirmaţiei printr-o formulă cu doar două elemente: da, da. Iar mesajele din mediul online se mulţumesc adesea, din raţiuni de comoditate, la un simplu da (sau la OK, sau la echivalentele lor mai mult sau mai puţin codificate grafic).

Secvenţa da da da se găseşte, totuşi, în stenogramele publicate în ultima vreme şi mai ales în culegerile de transcrieri ale unor dialoguri reale, realizate de lingvişti în ultimele două decenii. În corpusurile de română vorbită actuală se poate observa că simplul da continuă să fie foarte folosit; pare totuşi să se schiţeze o diferenţiere între da şi da da da: folosit o singură dată, da este mai ales semnal de contact, de confirmare a ascultării şi a interesului pentru conversaţie. Particula afirmativă nu constituie neapărat răspunsul la o întrebare; ea intervine din cînd în cînd în dialog, în alternanţă cu aşa, ca marcă a păstrării contractului. Într-un recent dialog radiofonic, între o cîntăreaţă invitată în studio şi realizatorul emisiunii, da apărea cel mai adesea în această ipostază, aproape întotdeauna urmat de o altă secvenţă – „da, mersi“; „da, nu ştiam“; „da, vă salut şi eu“ –, în asocieri din care ar fi putut foarte bine lipsi, fără riscul de a crea neînţelegeri. Ca marcă de acord slab, da prefaţează adesea o atenuare sau chiar un dezacord: „da, oarecum“; „da, da’ (= dar)“. Mai rar, da poate apărea şi în final de enunţ, cu aceeaşi valoare, însoţind o formulă de confirmare („Aşa se numeşte, da“). Tot în final, cu intonaţie interogativă, da cere o confirmare sau simulează o asemenea cerere, putînd deveni tic didactic („Azi am învăţat despre substantiv, da?“). Lărgirea uzului şi slăbirea valorii iniţiale a mărcii da explică de ce se simte nevoia unui mijloc mai puternic de întărire a răspunsului afirmativ. Mai multe formule, diferenţiate stilistic, joacă acest rol: „sigur că da“, „da, evident“, „chiar aşa“ etc. În dialogul spontan, mai puţin formal, se pare că întărirea prin repetare a devenit mijlocul preferat de vorbitori: da-da-da este răspunsul clar afirmativ la o întrebare totală, sugerînd şi caracterul evident, previzibil, parcă de la sine înţeles, al confirmării („– Îl cunoşti pe Mihai? – Da-da-da“).

Folosim astăzi foarte des, poate fără să o remarcăm, formula ternară de acord da-da-da, al cărei succes provine poate şi din structura ritmică ternară pe care o realizează (cu accent mai puternic pe silaba finală); nu este deloc rar nici corespondentul său negativ, formula de contrazicere şi dezacord nu-nu-nu. Intonaţia şi contextul joacă un rol important în selecţia unor asemenea formule dialogale, dar tendinţa lor de specializare e destul de puternică. Fiecare dintre ele poate avea mai multe valori, dar cred că există deja o diferenţiere perceptibilă între modurile de a răspunde la întrebarea-invitaţie „Vii acum?“ cu una dintre variantele (pentru care cititorii sînt invitaţi să-şi imagineze intonaţia cea mai potrivită) „Da“, „Da-da“ sau „Da-da-da“. 

Rodica Zafiu este prof. dr. la Facultatea de Litere, Universitatea din București. A publicat, între altele, volumele Limbaj și politică (Editura Universității București, 2007) și 101 cuvinte argotice (Humanitas, Colecția „Viața cuvintelor“, 2010).

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.