Exact ca în basmele ilustrate magic. Ca în poveștile scrise fermecător. Ca în visul oricărui copil. Și mai ales al oricărui adult. Cam așa părea căsuța din copac a Reginei Maria a României.

Dragostea mea de născociri originale și fărîma de fire copilărească ce păstram în ființa mea mă împinseră să-mi clădesc o colibă mică și nostimă sus, în frunzișul unor pomi, mărturisește regina.

Ideea Reginei Maria (prințesă pe atunci) l-a încîntat pe arhitectul regelui Carol I, Lecomte de Nouÿ, care a desenat imediat o căsuță drăgălașă și originală, cu trei încăperi și un balcon. Trebuia proptită la înălțime între niște brazi uriași, în zona Peleșului din Sinaia. V-am zis, ca în povești.

Ca să ajungem la acest locaș rămînem în poveste și ne îndreptăm spre o scară ascunsă într-un turn de lemn, asemănător clopotnițelor țărănești. Între acest turn și casă, un pont-levis.

Din cea mai mare dintre camere, vopsită în alb, cu o friză de maci roșii, se trecea într-o încăpere mai mică, zugrăvită într-un verde dulce, unde regina adunase tot felul de obiecte de olărie veche și vase de aramă și de alamă. Pereții erau acoperiți de cîteva stampe care mai de care mai interesante. Flori. Peste tot erau flori. Ticsit cu flori. Plus macii roșii de pe serviciul de ceai care se asortau perfect cu cei de pe pereții camerei albe.

A treia odaie, cea din spate, era o mică bucătărie unde se putea pregăti cîte ceva pentru oaspeți, care nu erau deloc puțini și nu erau doar copii sau prietene ale proprietarei, nu. Însuși regele Carol I, căruia îi plăcea vizibil, dar nu neapărat declarat, căsuța din pădure, își invita acolo musafirii ca manieră de a-i distra.

La intrarea în cuib, Regina Maria pregătise un catastif pictat chiar de ea cu flori sălbatice cum vedea pe pajiștile din Sinaia. Fiecare vizitator se semna în acest caiet și era invitat să lase scris un gînd acolo. Miniștri, generali, arhiduci, episcopi și chiar capete încoronate și-au marcat prezența în condica din cuibul prințesei.

Finalul nu este tocmai de poveste, dar poate fi din povești. Cîndva după Primul Război Mondial, căsuța din copac a fost pur și simplu doborîtă de o furtună strașnică. Nu a mai fost reclădită.

Tout passe..., cum ar zice Regina Maria. Dar povestea rămîne, nu-i așa? Și, oricum, istoria continuă.

Mihaela Simina este licențiată în istorie (specializarea Relații Internaționale), scriitor, coprezentator și coautor (comentariu și scenariu) al serialului documentar România construită.

Foto: historia.ro