Cartea e fudulie, filmul e temelie

Publicat în Dilema Veche nr. 754 din 2-8 august 2018
Cartea e fudulie, filmul e temelie jpeg

Citeam un articol de arheologie din Scientific American, din anii ’80. În discuție era o posibilă hartă preistorică, incizată pe un os, o fi, n-o fi. Dau pagina cu interes și găsesc o reclamă la un cunoscut whisky irlandez. Sticla e mare. În pahare e gheață. Gheața scoate din licoare, cu concursul fotografului, tot felul de carameluri și chihlimbaruri. Text nu există, doar cîteva vorbe care ne asigură că whisky-ul acesta este bun. Scientific American e de fapt o revistă de popularizare, care, ca și Archaeology, are avantajul că publică mai rapid descoperirile interesante, care altminteri pot dura ani întregi sau decenii ca să fie publicate academic. Chiar și așa, o pagină întreagă de reclamă chiar în mijlocul unui articol de arheologie (de altfel scris de trei celebri specialiști) nu e ceva peste care dau de obicei.

În numele comunității, am apreciat felul discret al revistei de a sublinia legătura între breaslă și băutură și am dat să citesc mai departe. Urma însă o reclamă la o mare firmă de computere. De data asta, în loc să mă mir, am fost recunoscător revistei că a adus în articol rețelele de computere și nu ceva prozaic cum ar fi spray-urile contra țînțarilor sau vreun tîrnăcop. Venea apoi o pagină dedicată scaunelor de mașină produse de o companie auto americană. Aici raportul imagine/text era, cum se spune, echilibrat. Ni se destăinuia că marea companie testează și răstestează, cu dragoste și profesionalism, banchetele și scaunele ei ani întregi pînă să le bage în producție. Pentru final era păstrat saltul cuantic: scaunele lor erau inspirate de Leonardo da Vinci însuși. Naiv, am ales să merg pe încredere, fără să fac o investigație independentă. În plus, eram preocupat de aluzia bizară, din această a treia reclamă, la arheologii ziși „de fotoliu“, competenți specialiști în artefacte care nu merg nicio-dată pe teren.

După ce dai la o parte bănuielile că în strategia de publicitate a Scientific American se ascunde cîte un malefic pince-sans-rire psihanalitic, rămîne totuși o problemă importantă: juxtapunerea între știință și comerț poate face loc pe nesimțite imixtiunii comerțului în știință. Întrebarea este atunci unde se află terenul salubru și construibil între, pe de-o parte, reclama care face posibilă apariția unor minunate reviste de popularizare, cu poze care-ți merg la suflet și texte digerabile, și pe de alta, reclama care presupune că cine dă banii te ține strîns de teoriile sensibile.

De curînd căutam un articol din Antiquity, unul din cele mai serioase jurnale de arheologie din lume. Am nimerit peste un foarte scurt rezumat al articolului pe pagina lor oficială. Rezumatul, postat în 2015, spune așa: după ce analizează aia și ailaltă, autorul reușește în sfîrșit să ne ofere un răspuns la întrebarea esențială cutare. Și atît. Despre răspunsul propriu zis, nici o vorbă. Asta, spre deosebire de reclamele de mai sus, m-a iritat. Aici ar fi trebuit să găsesc – cu un cuvînt dur – știință, nu un forșpan de telenovelă și nici manevre care să aducă în vreun fel a tabloid care cerșește click-uri. Știință făcută de cercetători din bani care, în domeniul științelor umane, sînt în mare majoritate din surse publice. Ca editură, ești bineînțeles liberă să ceri un onorariu ca să-ți acoperi costurile de evaluare sau de distribuție, după cum de altfel și comunitatea academică e liberă să caute soluții gen open access. Indiferent de asta, rezumatul unui articol științific nu trebuie să aibă ca scop să te facă să-ți plouă în gură, ca să vrei să achiziționezi articolul sau să-l primești cadou de Crăciun. Rezumatul are o singură funcție: să ne spună concret ce se întîmplă în articol, de pildă că demonstrează A sau non A sau prezintă noua descoperire X sau Y. Teama de a nu vîrî spoilere în rezumatul unui articol științific nu-și are rostul; doar nu e vorba de filme din categoria mad scientist.

E clar că azi rezultatul științific trebuie să fie vandabil, într-o formă sau alta. Foarte bine, dacă asta înseamnă că vom trăi mai bine și vom înțelege mai mult din ce se întîmplă cu noi. Dar uneori asta înseamnă doar că științele umane devin pe de-o parte mai retorice și pe de alta mai profitabile financiar pentru cine are robinetele și dopurile. Există articole și cărți care nu vor să fie decît o reclamă la autorul lor. Am citit destule articole științifice, chiar în reviste prestigioase, în care prima jumătate e petrecută în aluzii proleptice la chestiile mișto care vor fi demonstrate de îndată în acest articol, iar a doua jumătate e petrecută în autofiritiseli pentru tot ceea ce ni se spune că a fost demonstrat în prima jumătate. Titluri care promit marea cu sarea, dar n-o oferă nici pe prima, nici pe-a doua. Bătăi în canistra goală a cîte unei priorități științifice la modă, pentru ca autorul să pară mai puternic decît colegii lui – asemenea cimpanzeului observat cîndva de Jane Goodall. 

Cătălin Pavel este arheolog și scriitor. Cea mai recentă carte publicată este romanul Chihlimbar, Polirom, 2017.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.