Bucurii bărbăteşti

Publicat în Dilema Veche nr. 547 din 7-13 august 2014
Bucurii bărbăteşti jpeg

E deja august şi o căldură înăbuşitoare, una din primele zile cu adevărat fierbinţi ale unei veri neobişnuit de ploioase şi răcoroase. Dunărea maronie curge silenţios şi fără pauză, asemeni timpului, către îngustările Cazanelor. De pe un ponton de lemn, un individ cărunt, cu spinarea puţin încovoiată sub ceafă, într-o curioasă simetrie cu uşoara curbură a burţii, îşi face de lucru cu nişte undiţe, dă la peşte, adică. Nu e singur, la cîţiva paşi, sub un umbrar, la o masă de plastic îi şed trei amici. Doi joacă table. Unul se remarcă imediat. Are o barbă neagră, pe jumătate încărunţită. Ochelarii îi stau pe vîrful nasului. E în şort, în şlapi şi cu un tricou negru, fără mîneci. Are un aer mucalit şi o voce sonoră cu care îl taxează imediat pe pescarul care tocmai trage la suprafaţă o ramură de salcie, scufundată.

„Vasile, iar ai prins salată, avem destulă salată, mai vrem şi peşte la masă. Vezi că p’în ramura aia poate găseşti şi f’un prezervativ. Şi poate-ţi trebe la noapte.“

„Dacă-l găsesc, ţi-l dau ţie“, răspunde pescarul.

„Io, la anii mei, nu-mi mai fac nici un fel de probleme, da’ vreau să te văd pe tine. Da’, pînă una-alta, hai, să trăim!“ exclamă bărbosul şi ridică în sus o cutie de bere. Alături de ei zace un sac de plastic, negru, plin de cutii de bere storcite, mărturie a efortului important depus pînă la acea oră.

„Unu-unu, Costele. Hai să te fac marţ în zi de duminică. Sau azi e sîmbătă, nici nu mai ştiu. Am pierdut şirul.“

Scena te poartă cu gîndul la reclamele pentru băutură ieftină. Dar e ceva mai mult spirit aici. Mai ca prin Operaţiunea monstru, cu Cotescu, Moraru şi Caragiu. Ceva cît se poate de românesc, am putea spune. Cei patru bărbaţi sînt singuri, în voia lor absolută, scăpaţi de sub controlul nevestelor.

Cel cu pescuitul îşi pregăteşte lanseta şi face o aruncare caraghioasă, eşuată. Linguriţa îi cade la picioare, chiar pe ponton. Deşi cu un ochi la table, bărbosului nu-i scapă mişcarea şi nu-l iartă nici de data asta:

„Ia uite ce face Vasile! Ai vrut s-o arunci pă spate, mă? Păi, cum te pregătiseşi, ziceam că dai pînă la sîrboaice. Ia vezi, nu cumva ţi-ai prins papucu’?“ Rîd cu toţii.

„Ei, Doamne“, – oftează bărbosul într-un final – „cînd ne-o fi mai rău, apoi, aşa să ne fie. Vasile să trăiască. (Ceilalţi doi îl îngînă.) Să ne aducă peşte, măcar la masa de seară. Şi să prindem cu toţii peşte pîn’ pe la fo 80 de ani, că p-ormă încurcăm locu’ pă ponton.“ Se opreşte să tragă o duşcă.

„Io... mă bucur de fiecare an. Fiecare vîrstă îşi are bucuriile ei, deliciile ei. Acu’ nu mai pot să fac ce făceam odată, daaa’, nici nu-mi mai trebe. Am mai multă minte şi parcă n-aş da mintea de azi pă tinereţea de altădată. Sau... cine ştie.“ Izbucneşte din nou în rîs şi-i molipseşte şi pe ceilalţi. E un bon viveur de modă ceva mai veche.

Se apucă iar de table. Mută pulurile violent şi cu zgomot, de parcă fiecare mişcare ar fi definitivă. „Şase-patru! Marţ, Costică! Iar ţi-am tras-o. Tu, nici dacă mai faci o facultate nu poţi să mă baţi. Eşti cîrnăţar, faci cîrnaţi. La Paţac, cum se zice. Nu joci deloc strategic. E şi aici o ştiinţă.“

Strîng cutia de table şi se ridică să treacă şoseaua, la pensiunea de alături.

„Merge acum o ciorbă de peşte, nu?“ zice omul nostru punîndu-şi cutia în cap, să nu-l bată soarele. „Şi-o saramură de crap. Ca focu’. Şi p-ormă, mai tîrziu, o baie.“

„Dar ai văzut cum e apa la ăştia în piscină, aici la pensiune?“ întreabă Costică. „E tulbure“ – răspunde bărbosul – „păi, e normal, e din Dunăre, de unde altă apă aici.“

„Şi e bună?“ insistă amicul.

„Păi, nu poţi să spui de apa din Dunăre că e bună sau că e rea. E doar apă din Dunăre, Costică, cu bunele şi cu relele ei. Dunărea e ca viaţa. Şi viaţa, după cum ştii, dăunează grav sănătăţii şi duce la deces, ha, ha. În Dunăre lumea se spală, aruncă mizeriile, îşi face nevoile, se scaldă, tot din ea îşi ia peştele şi apa pentru ciorbă. De ce n-ar lua şi pentru piscină? Dunărea e Gangele românilor, mă Costică, mă. Tu nu ştii asta, de cînd tot mergem noi în Deltă? Şi aici tot Dunărea aia e. Ba, e chiar mai curată, că n-a trecut încă de Bucureşti şi ştii cu ce aport important din viaţă vine Bucureştiul la fluviul ăsta, nu, că eşti în branşă. Trebe să-ţi mai spun io? Păi, cîte milioane de oameni nu se screm în fiecare zi să tot umple Dunărea?“

Pescarul cel adus de spate îşi strînge lansetele şi porneşte după ei. Trece şi el fuga şoseaua prin faţa unei maşini, către ciorba pescărească. 

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.