Aroganţă

Publicat în Dilema Veche nr. 463 din 27 decembrie 2012 - 3 ianuarie 2013
Loază jpeg

În judecăţile asupra altora – în viaţa cotidiană, în mass-media şi mai ales în politică – se repetă în ultima vreme, cu o frecvenţă surprinzătoare şi cu o puternică notă negativă, acuzaţia de aroganţă. În anumite contexte, termenul suferă totuşi o schimbare de sens şi o atenuare a negativităţii: e folosit pentru a desemna – cu oarecare simpatie şi doar uşoară (auto)ironie – acte de teribilism, provocatoare sau surprinzătoare. În limbajul non-standard (mai „de periferie“), cuvîntul are sens concretizat şi chiar formă de plural (aroganţe), intrînd în expresii în curs de fixare (a face aroganţe). Polarizarea sa semantică se poate explica prin implicarea subiectivităţii: aroganţa altora e păcatul suprem, în vreme ce aroganţele proprii sînt motiv de mîndrie.

Pentru arogant (împrumut lexical modern, din secolul al XIX-lea, din franceză) există zeci de sinonime mai vechi sau mai noi, din diferite registre stilistice: îngîmfat, încrezut, înfumurat, fudul, semeţ, trufaş, infatuat etc. În genere, etichetările negative sînt numeroase şi în permanentă îmbogăţire; între ele, seria descriind insul „care se crede superior altora şi îşi afişează sentimentul de superioritate“ se referă la un defect judecat subiectiv, pentru că implică foarte direct relaţia cu judecătorul. Cine îl acuză pe celălalt de aroganţă (în DEX, „purtare obraznică şi sfidătoare; atitudine de mîndrie dispreţuitoare“) nu e doar preocupat de sănătatea morală a aproapelui, ci îi reproşează, implicit, faptul de a-l fi pus într-o situaţie de inferioritate. De altfel, e greu de demonstrat ce crede cu adevărat cineva: eticheta depinde de interpretarea manifestărilor sociale, în care aroganţa (celor plasaţi egal sau mai sus) şi obrăznicia (celor plasaţi mai jos) sînt relative şi interpretabile, în funcţie de susceptibilităţile fiecăruia. Acuzaţia de aroganţă, foarte prezentă în politica ultimilor ani, e îngrijorătoare prin frecvenţă, pentru că poate fi semnul unor frustrări mai adînci. Locul ei central în discursul public implică faptul că imaginea, stilul comportamental şi modul de comunicare ar fi cele mai importante lucruri. E interesant că în genere acuzaţia de aroganţă e un argument politic, chiar în relaţiile internaţionale. În Trésor de la langue française informatisé este chiar indicat un uz special al termenului arrogance („ca atitudine a unui guvern sau a unui curent politic“), cu un exemplu din 1927, despre „aroganţa naţionalismului german“. Şi astăzi, informaţiile de actualitate consemnează că „Putin atacă «marile puteri arogante»“ (Adevărul, 7.11. 2011) sau că „Ministrul cubanez de externe acuză atitudinea arogantă a lui Obama“ (Adevărul, 21.12. 2009).

Un spaţiu propice pentru răspîndirea utilizării pozitive a aroganţei pare a fi presa sportivă, care preia trăsături ale registrului marginal-argotic şi le consolidează. Sînt foarte multe atestări ale aroganţei în comentariile fotbalistice: „M. renunţă la aroganţe: «M-aş fi mulţumit şi cu un egal!“ (sport.ro); „Aroganţa zilei! Cum rîd rapidiştii de T. pe pagina de Facebook!“ (ibidem); există şi „aroganţa etapei“ (prosport.ro) şi „aroganţa sezonului“ (sport.ro). Un fotbalist declară: „Sînt arogant, extrem de individualist şi am un ego cam cît 20 de stadioane“ (sport.ro); „Asta da aroganţă! Vasluienii au dat de pămînt cu Steaua după 1-0 în Ghencea“ (Adevărul, 20.04.2012). Aroganţa este adesea superlativă: maximă – „Aroganţe maxime înainte de meciul cu Dinamo!“ (sport.ro); „Aroganţa maximă a steliştilor înainte de derby-ul Dinamo – Rapid!“ (ibidem) –, supremă – „Mircea Lucescu, aroganţa supremă pentru milionarii lui Abramovich“ (ibidem); „Aroganţa supremă a lui Ibrahimovici după ce Messi a bătut recordul“ (ibidem), uriaşă, mega-aroganţă etc. În sport, se fac aroganţe: „După ce în ultima săptămînă a aruncat mai multe «săgeţi» în direcţia Stelei (...), patronul Astrei, I.N., a făcut o nouă aroganţă“ (prosport.ro); „I-a făcut o aroganţă! şeful lui CSKA l-a luat peste picior pe Gigi“ (sport.ro).

În bună măsură, atît acuzaţiile, cît şi laudele care invocă aroganţa au mai mult de-a face cu comentariile inflamate de pe stadioane decît cu analiza psihologică sau morală a faptelor; o abandonare a cuvîntului, pentru o vreme, ar ajuta la găsirea unor explicaţii mai subtile pentru comportamente şi relaţii.  

Rodica Zafiu este prof. dr. la Facultatea de Litere, Universitatea Bucureşti. A publicat, între altele, volumele Limbaj şi politică (Editura Universităţii Bucureşti, 2007) şi 101 cuvinte argotice (Humanitas, Colecţia „Viaţa cuvintelor“, 2010).  

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.