Altoiri de altădată

Publicat în Dilema Veche nr. 785 din 7-13 martie 2019
„Cu bule“ jpeg

Termenul mai vechi pentru acţiunea de vaccinare (în formele ei de altădată) era altoire. Verbul a altoi (împrumut lexical din maghiară) avea o utilizare medicală prin extindere semantică – bazată pe ideea comună de grefă – de la înţelesul său de bază („a introduce o ramură a unei plante în țesutul alteia“, DEX). Verbul a altoi, participiul altoit, substantivele altoire şi altoi s-au folosit pînă tîrziu cu sens medical, şi nu doar în registrul popular. Documente administrative din secolul al XIX-lea precizau dacă anumiţi locuitori ai oraşului erau sau nu altoiţi. Practica vaccinării era bine pusă la punct; G. Potra descrie, de exemplu, o campanie de vaccinare din 1832 (Din Bucureştii de ieri, II, 1990). În 1859 se publica la Bucureşti Cărticica altoiului (de doctorul G.A.P.), cu sfaturi despre vaccinare. Doctorul Iacob Felix, în Tractat de igienă publică şi de poliţie sanitară (1889), arăta că „altoirea preventivă cea mai veche este acea în contra vărsatului“, explica modul în care „altoiul proaspăt este injectat sub piele“ şi vorbea despre „copiii încă nealtoiţi“. Sensul vechi medical al acestor cuvinte nu mai este înregistrat în DEX, iar alte dicţionare îl etichetează ca „regional“, lucru nu tocmai justificat. Regionale sînt cel mult variantele fonetice ale cuvintelor, de exemplu, pentru a altoi – a altui sau a hultui.

La un moment dat au fost introduse în română termenul internaţional vaccin, oscilînd între neutru şi feminin (vaccină), cu unele diferenţieri semantice, şi întreaga sa familie lexicală, cuprinzînd şi cuvinte ca vaccinaţiune sau vaccinator. Darea de seamă a administraţiei comunei Bucureşti (1889-1890) are un capitol special, Vaccinaţiunea, din care aflăm că „mai ales populaţia agricolă de la marginea extremă a oraşului sustrage copiii de la vaccinaţiune“; aceasta era însă obligatorie şi se aplica sistematic copiilor care frecventau şcoala. Anuarul Bucureştilor (1891-1892) menţiona vaccinatorii care făceau parte din corpul medical al vremii.

În textele vechi era vorba, desigur, de vaccinarea care a şi dat numele procedeului – cea împotriva variolei, cu substanţă „de vacă“ (sensul adjectivului latinesc vaccinus, în sintagma variola vaccina). Într-un articol de popularizare din Albina Carpaţilor (24 noiembrie 1877), se ofereau toate explicaţiile asupra practicii de imunizare: „vaccina se ia sau nemijlocit de la vacă sau mijlocit de la un om vaccinat, iar operaţiunea prin care se altoieşte e numită vaccinaţiune sau vaccinare“ (p. 172). Atitudinea autorului era favorabilă procedeului medical; limbajul combină vechii termeni (a altoi, altoire) cu împrumuturile moderne (vaccină, vaccinare etc.): „Dintre toate precauţiunile ce se pot lua spre a preveni vărsatul, cea mai recunoscută şi pretutindenea adoptată este altoirea cu vaccină sau vaccinarea“ (p. 171). În aceiaşi ani, spre sfîrşitul secolului al XIX-lea, existau însă şi precursori ai antivacciniştilor de azi, al căror discurs apocaliptic anunţa dezastre mondiale şi iminenta eliminare a vaccinării. În revista Higiena şi şcoala (nr. 8. 1879) se combătea „mania altuitului“ şi erau felicitaţi cei care „se silesc a scutura acest jug“, preferînd metoda net superioară a tratării cu apă a vărsatului („un proces curăţitor după care organismul se face mai puternic şi mai sănătos“). Vaccinarea ar fi cauzat daune majore asupra omenirii: „de la înveninarea cu vaccină a popoarelor scade neîntrerupt nălţimea corporală şi duraţiunea vieţii omeneşti“. Nu lipseau teoria conspiraţiei şi certitudinea victoriei finale: „zîlele altuitului sînt numărate“; „dogma altuitului cu vaccină începe a se clătina şi e speranţă că curînd va cădea cu totul, căci o mai susţin numai aceia carii trag folos din ea“ (pp. 129-132).

Nu e imposibil ca sensul familiar-ironic al verbului a altoi („a bate, a lovi, a plesni pe cineva“, DEX) să fi avut iniţial de-a face cu vaccinarea, mai curînd decît cu operaţiile de îmbunătăţire a plantelor. De altfel, a vaccina şi vaccinat au căpătat şi ele sensuri argotice. Astăzi, totuşi, tindem să motivăm folosirea familiară şi metaforică a altoirii cuiva legînd-o de sensul dominant şi stabil în limbă: imaginînd diverse corecţii cu ajutorul unor beţe sau nuiele. 

Rodica Zafiu este prof. dr. la Facultatea de Litere, Universitatea din București. A publicat, între altele, volumele Limbaj și politică (Editura Universității București, 2007) și 101 cuvinte argotice (Humanitas, Colecția „Viața cuvintelor“, 2010).

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.