Afaceri imobiliare

Publicat în Dilema Veche nr. 744 din 24-30 mai 2018
Comunismul se aplică din nou jpeg

Doi oameni, soț și soție, povesteau că au visat multă vreme să aibă o casă de vacanță pe undeva, nu foarte departe de București, eventual pe Valea Prahovei. Nu aveau bani, dar sperau că vor putea face niște împrumuturi pe la rude, un credit sau vreo inginerie financiară, ceva care să-i ajute să-și poată „transforma visul în realitate“, așa cum se spune prin reclame și prin cărțile motivaționale.

Au apelat la o firmă imobiliară. Un agent amabil s-a oferit să le arate mai multe case de vînzare, noi și vechi. Prima oară cînd s-au întîlnit, într-o sîmbătă, omul i-a întrebat cam cîți bani au la dispoziție. Soțul a băgat capul între umeri, soția a zis imediat că nu prea mulți, maximum 50.000, și aceia cu ajutor. Auzind una ca asta, soțul s-a mirat teribil în sinea lui. De unde așa o sumă? El știa că, de fapt, n-au nici un sfanț. La rîndul lui însă, agentul a luat-o ca pe o ofertă de pornire, așa, pentru negociere, mult mai mică decît disponibilul real. Și s-a oferit să le arate mai întîi ceva scump și frumos, să le ia ochii, cum s-ar spune. I-a dus pe Valea Doftanei, dincolo de barajul de la Paltinu, la „casa francezului“… mare, comodă, cu un living enorm, cu geamuri pe ambele laturi, unele spre stradă, altele spre grădina din spate (care se termina chiar în rîpa prin care, susurînd, curgea o Doftană în stadiu de pîrîiaș), cu scară interioară de lemn, cu trepte late, pe care se așeza bine piciorul. La etaj erau dormitoarele. Grădina avea și un chioșc de lemn. Proprietatea se vindea cu tot cu mobilă, ba chiar și cu hainele din dulapuri, după cum zicea agentul. Numai gata să te instalezi. Le-a plăcut enorm. Imediat s-au imaginat locuind acolo. Costa însă cu mult peste o sută de mii de euro și prețul fusese deja redus de la peste două sute de mii. Nu și-o puteau permite cu nici un chip. Au părăsit-o visînd.

Agentul le-a arătat alte case, unele în construcție, altele terminate, unele „cu potențial“, altele mai anoste. Oricare însă, în felul ei, merita atenție și cei doi s-au închipuit locuind în fiecare. Una avea o verandă minunată pe care erau instalate fotolii și mese, alta avea o formă cochetă, una era lîngă pădure, alta pe malul unui lac, una avea o mansardă romantică, alta un beci care te îmbia la gospodăreală. Au visat frumos în preajma fiecăreia. La urmă, agentul i-a dus la casa meșterului Stan, pe care, spunea, acesta o construise încet, cu răbdare și multă socoteală, „ca pentru el însuși“. O făcuse, cică, pentru sine și pentru copiii lui, dar între timp nurorile se certaseră între ele și nu mai voiau să locuiască împreună, soția nu mai vedea nici ea rostul părăsirii casei bătrînești, așa că omul rămăsese cu ditamai construcția neterminată pe cap și se gîndise (zicea agentul care-l cunoștea bine) s-o vîndă. Meșterul Stan le-a arătat plin de mîndrie stîlpii de beton mai mulți și mai groși decît era nevoie, despre care zicea că asigură o siguranță excepțională în caz de cutremur. Lemnul de acoperiș fusese uscat, supraveghease chiar el procesul. Clienții noștri vedeau ei însă prea bine că geamurile erau mici pentru o casă de vacanță, parcă de buncăr, că bucătăria era nefiresc de îngustă, că dormitoarele și holurile erau prost împărțite. Meșterul nu avusese un proiect, lucrase după capul lui. Ei însă, de politețe, s-au făcut că apreciază lucrarea, mai ales că agentul fusese atît de amabil și le pusese la dispoziție întreaga lui zi de week-end, iar ei nu se hotărau la nimic (și știau bine că nici n-aveau cum se hotărî). Ajunși acasă, el și-a întreabat soția dacă așa, fără bani, nu cumva umblă după cai verzi pe pereți. Ea i-a răspuns liniștită: „E obligația lor să ne prezinte marfa! Pentru asta sînt agențiile imobiliare“.

Nu s-au oprit aici. Cum agentul îi luase drept clienți interesați, i-a sunat pentru a stabili un nou tur, într-o altă sîmbătă. Și iar i-a dus să vadă mai întîi proprietăți scumpe, după care, următoarele, mai ieftine (la care ar mai fi putut spera), li se păreau total necorespunzătoare. Au fost prin sate, pe dealuri și pe văi. Au văzut „proiectele unor dezvoltatori“, ba chiar au stat de vorbă cu vreo cîțiva dintre aceștia. Unul avea un Mercedes mai mare, parcă, decît casele pe care le construia. Pe la Brebu au vizitat o serie de căsuțe gemene, cu acoperișuri incredibil de ascuțite, ca-n ilustrațiile din cărțile cu povești. Erau însă din „materiale ușoare“, nu din cărămidă sau lemn masiv, și ei nu erau siguri dacă e în regulă să ai o asemenea casă. Pe la Provița, au găsit o construcție „la roșu“ care li s-a părut chiar că și-ar fi putut-o permite (deși ei abia își permiteau benzina pentru acele excursii „ghidate“ cu agenția imobiliară). Dincolo de prețul de vînzare, casa aceea necesita însă o mulțime de cheltuieli pentru finisare. Ce-i drept, „avea potențial“, după cum le atrăsese atenția agentul. Au zis că se vor mai gîndi. La încheierea turului, pe înserat, agentul i-a dus din nou la casa cunoscutului său, meșterul Stan. „Poate de data asta o s-o vedeți cu alți ochi și-o să vă placă mai mult“, le-a zis. Era clar că avea un interes acolo. Ei iarăși au lăudat construcția, din politețe. A urmat chiar și un al treilea tur, într-o a treia sîmbătă. Pentru ei devenise ca o excursie pe la muzee sau pe la mănăstiri, încheiată de fiecare dată cu popasul de rigoare la casa meșterului Stan.

O să credeți, poate, că pînă la urmă s au ales cu urîta casă a acestuia. Nu, fiind-că oricum n-aveau bani. La sfîrșit însă, simțindu-se vinovați că l-au făcut să-și piardă vremea cu ei, i-au cumpărat agentului imobiliar o sticlă de vin bun. Apoi, experți fiind deja în piața imobiliară de pe Valea Prahovei, s-au întors în micul lor apartament din București, ca niște telespectori avizați ai emisiunii Vînătorii internaționali de case, pe care n-o ratează niciodată. Și, cică, după ani de zile, încă visează la „casa francezului“, cu pîrîiașul ei din fundul grădinii.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.