Unul din doi americani are permis la o bibliotecă publică. Într-o Å£ară unde capitalismul se mănîncă pe pîine, este poate neaÅŸteptat să aflăm că există mai multe biblioteci publice decît restaurante McDonald’s. Dacă analizăm statisticile oferite de AsociaÅ£ia Bibliotecilor Americane, lucrurile stau chiar mai bine, deoarece în jur de 65% din populaÅ£ie a vizitat, în 2011, o bibliotecă publică, iar criza economică pare a duce la creÅŸterea procentelor. Această realitate surprinzătoare trebuie privită prin prisma faptului că SUA sînt produsul unei combinaÅ£ii între democraÅ£ie ÅŸi capitalism, dezvoltat pe parcursul secolelor, ÅŸi că în acest proces istoric bibliotecile publice au fost necesare pentru a susÅ£ine miÅŸcările democratice ale societăţii ÅŸi pentru a educa publicul larg în a deveni participant al economiei capitaliste. Ca să putem înÅ£elege bine situaÅ£ia americană a bibliotecilor, cred că este necesar însă să redefinim cîteva noÅ£iuni pe care le ÅŸtim din contextul românesc, cum ar fi: „bibliotecă publică“, „colecÅ£ia unei biblioteci“, „serviciile oferite de o bibliotecă“ sau „cititor“.
Cînd vorbim de biblioteci publice în context american vorbim, de fapt, de instituÅ£ii publice care sînt susÅ£inute financiar în mod direct de către comunitatea în care există. Astfel, fiecare american contribuie, în medie, cu 34 de dolari pe an, din propriile taxe pe proprietate, la finanÅ£area bibliotecii publice locale. Taxele acestea acoperă costurile obiÅŸnuite de funcÅ£ionare a bibliotecii; însă, dacă biblioteca are nevoie de un sediu mai mare sau de modernizarea sediului actual, ea tratează acest lucru direct cu publicul ei. Comunitatea trebuie să accepte prin referendum un asemenea plan ÅŸi totodată ideea de a-ÅŸi mări taxele. Cu alte cuvinte, o bibliotecă mai modernă înseamnă o comunitate care a decis să plătească pentru cîÅ£iva ani taxe mai mari în acest scop.
Pentru a putea obÅ£ine susÅ£inerea comunităţii, biblioteca publică americană trebuie să arate permanent, prin ceea ce face, că este o instituÅ£ie necesară. Astfel, serviciile pe care biblioteca le oferă răspund diverselor nevoi ale comunităţii. Trebuie deci să redefinim ÅŸi ce înÅ£elegem prin colecÅ£ia sau serviciul oferit de bibliotecă. ColecÅ£iile bibliotecii formate din materiale care pot fi împrumutate de către public nu se rezumă la cărÅ£i sau clasicele enciclopedii ÅŸi periodice locale, ci conÅ£in ÅŸi colecÅ£ii de DVD-uri, CD-uri, cărÅ£i-audio ÅŸi, mai nou, cărÅ£i în format electronic, precum ÅŸi colecÅ£ii speciale care depind de interesul local existent – de exemplu, colecÅ£ii de unelte de tîmplărie sau de reparat bicicletele, colecÅ£ii de jocuri ÅŸi chiar colecÅ£ii de obiecte de artă. Conceptul de colecÅ£ie a bibliotecii este astfel redefinit de nevoile specifice ale comunităţii locale.
Serviciile oferite de bibliotecă există doar în măsura în care se adresează unor grupuri-Å£intă, bine definite, din comunitate. Săptămînal, o bibliotecă publică include programe de citit ÅŸi spus poveÅŸti copiilor preÅŸcolari, cluburi de lectură pentru diferite vîrste ÅŸi interese, cluburi de ÅŸah, dar ÅŸi concerte cu trupe locale sau întîlniri cu invitaÅ£i speciali. Biblioteca oferă acces online permanent nu numai la catalogul întregii colecÅ£ii, ci ÅŸi la un catalog comun al bibliotecilor din zonă. Astfel, în urma unei simple cereri completate online, orice material aflat într-una dintre bibliotecile partenere la acest catalog comun poate fi adus la biblioteca locală ÅŸi împrumutat gratuit.
Biblioteca are o prezenţă permanentă online, printr-un site actualizat cu informaÅ£ii despre programul ÅŸi activităţile instituÅ£iei, dar ÅŸi despre alte instituÅ£ii locale. Mai mult, biblioteca permite accesul publicului ÅŸi la alte baze de date, achiziÅ£ia accesului la acestea depinzînd, din nou, de interesul local. PreÅ£ul acestor achiziÅ£ii trebuie să fie reflectarea dorinÅ£ei comunităţii de a le utiliza. De exemplu, cele mai populare baze de date sînt cele care oferă materiale ÅŸi programe de tutoring ÅŸi ajutor la teme pentru cei din clasele gimnaziale ÅŸi liceale sau cele de învăţare a unei limbi străine (inclusiv cursuri de engleză, pentru proaspeÅ£ii emigraÅ£i).
În modelul clasic al bibliotecii publice cu care sîntem obiÅŸnuiÅ£i, cititorul în căutarea unei cărÅ£i este motivul pentru care există biblioteca. În contextul american însă, cititorul devine utilizator de bibliotecă în căutare de informaÅ£ii diverse. Astfel, un utilizator de bibliotecă înseamnă ÅŸi o persoană care intră în bibliotecă pentru a-ÅŸi verifica e-mail-ul sau pentru a participa la un curs de utilizare a calculatorului. Utilizatorul poate merge la bibliotecă pentru a le oferi copiilor lui un spaÅ£iu prietenos de petrecere a timpului liber sau pentru a închiria un film pe DVD. El poate fi ÅŸi acea persoană care vine cu laptopul personal ÅŸi, pentru cîteva ore, foloseÅŸte biblioteca drept spaÅ£iu de lucru. O organizaÅ£ie locală poate fi ÅŸi ea utilizatoare a bibliotecii, cînd foloseÅŸte gratuit spaÅ£iul din bibliotecă pentru propriile întîlniri.
Biblioteca publică americană nu a fost însă mereu definită aÅŸa. Bibliotecari autoritari, spaÅ£ii nesatisfăcătoare, colecÅ£ii sărace, cenzură au făcut parte din istoria acestor instituÅ£ii. Fiind însă în legătură directă cu comunităţile, bibliotecile s-au implicat în susÅ£inerea idealurilor democraÅ£iei americane ÅŸi a dezvoltării economiei capitaliste, iar în acest proces au fost permanent ghidate de o breaslă dedicată ÅŸi bine educată (absolvirea unui master în Biblioteconomie este necesară pentru a fi bibliotecar în SUA). Astfel, bibliotecile s-au redefinit în timp ÅŸi luptă acum să fie susÅ£inătoare ale egalităţii de ÅŸanse, ale educaÅ£iei pe tot parcursul vieÅ£ii, ale cunoaÅŸterii ÅŸi acceptării diversităţii culturale.
Este poate necesar să ne întrebăm ÅŸi ce se pierde în acest proces de redefinire continuă. Bibliotecile publice nu mai sînt depozite ale culturii naÅ£ionale sau locale (această funcÅ£ie a fost preluată în parte de arhive), nu mai sînt spaÅ£ii doar ale unui public educat, nu mai sînt instituÅ£ii tradiÅ£ionaliste. Aceste pierderi au fost însă necesare pentru a asigura pertinenÅ£a bibliotecilor în societatea americană. Demonstrîndu-ÅŸi adecvarea de-a lungul timpului, bibliotecile au fost susÅ£inute nu numai de public ÅŸi de stat, ci ÅŸi de antreprenori. Este faimoasă povestea industriaÅŸului Andrew Carnegie, căruia educaÅ£ia obÅ£inută în biblioteci i-a adus ÅŸansa de care avea nevoie pentru a reuÅŸi în viaţă. Drept urmare, a construit din bani proprii clădirile a jumătate din bibliotecile publice americane de la începutul secolului al XX-lea.
Faptul că mai puÅ£in de 10% din populaÅ£ia României utilizează bibliotecile publice este, cred eu, un semn că avem nevoie de o regîndire a rolului lor. Fără a încerca să promovez modelul american al bibliotecilor publice, aÅŸ vrea să susÅ£in necesitatea redefinirii pe baza unor principii în care noi, ca societate, să credem. Bibliotecile pot ÅŸi trebuie să fie partenere în procesul continuu de susÅ£inere a democraÅ£iei ÅŸi au capacitatea de a-i sprijini în munca lor pe antreprenorii care îÅŸi dau seama că un angajat bine pregătit este oricînd de preferat unuia ignorant.
Claudia Åžerbănuţă este doctorandă în Biblioteconomie ÅŸi ÅžtiinÅ£a Informării la Universitatea din Illinois în Urbana-Champaign.
Foto: P. Mihail
