2020 a fost, probabil, unul dintre cei mai buni ani ai Z9Magazine. Poate părea straniu, însă pentru a explica mai pe larg cum s-a putut întîmpla asta și felul în care condițiile externe nu numai că nu au afectat, ci au ajutat aparițiile din anul precedent, trebuie să prezentăm pe scurt contextul în care a apărut și s-a dezvoltat revista noastră.

Începută în 2012 sub numele de Zona nouă, ca extensie a cenaclului fondat la Facultatea de Litere din Sibiu de Radu Vancu și susținută de Centrul Cultural Interetnic Transilvania, cu aportul decisiv al lui Dragoș Varga, revista a fost, în primii ani, una studențească. Textele, fie ele articole, poeme, proze, recenzii, erau scrise de studenți, grafica era făcută de studenți, distribuția direct de către studenți. Odată cu trecerea anilor, acești studenți care formau echipa inițială au terminat, bineînțeles, facultatea, masteratul, unii chiar și doctoratul. Astfel, de-a lungul timpului, redacția revistei a ajuns să fie în multe locuri din România și străinătate și revista să continue să apară.

Ceea ce inițial fusese o revistă literară clasică s-a transformat ulterior într-o serie de antologii. Avînd periodicitate trimestrială și, din 2015, bianuală, Zona nouă a publicat antologii de traduceri din tineri scriitori spanioli, americani și britanici, iar în paginile revistei s-au regăsit, anual, traduceri din invitații festivalurilor internaționale de literatură ale Sibiului, Z9Festival, dedicat poeților născuți după 1980 și Poets in Transylvania. Așadar, anul 2020 nu a fost unul special în ceea ce privește condițiile de publicare a revistei, noi fiind obișnuiți cu această dispersare a colaboratorilor mai degrabă decît cu un spațiu concret în care să fim prezenți (de altfel, Zona nouă nu a avut niciodată o redacție propriu-zisă). În afară de efectele evidente pe care pandemia le-a avut asupra fiecăruia dintre noi, activitatea revistei nu a fost influențată de situația externă. Strategia editorială, însă, da, din două motive. Primul, acela că nemaiputînd să ne folosim de revistă ca de un companion al festivalurilor, pentru că acestea s-au anulat, bineînțeles, am avut timpul și spațiul de a ne pune în aplicare idei mai vechi, avute încă din 2016, odată cu publicarea unui număr dedicat Școlii de la New York. Al doilea, acela că Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu a putut să ne pună la dispoziție fonduri dintr-unul din proiectele sale, redirecționîndu-le dinspre evenimente înspre publicații și permițîndu-ne astfel să achiziționăm drepturile de autor pentru două numere speciale, unul dedicat Harlem Renaissance, celălalt dedicat Black Arts Movement.

Miza principală a acestor numere o reprezintă spațiul de discuție care sperăm să se deschidă odată cu traducerea unor autori care, în majoritatea lor, sînt pentru prima dată transpuși în limba română. Astfel, în numărul 1-2/2020, se pot găsi poezii, eseuri și fragmente de proză scrise de Countee Cullen, W.E.B. Du Bois, Langston Hughes, Zora Neale Hurston, James Weldon Johnson, Nella Larsen, Alain Locke, Claude McKay, Bruce Nugent și Jean Toomer. Pe lîngă cîteva nume cu care sîntem convinși că publicul român este deja familiarizat, am putea spune că e pentru prima dată cînd se încearcă o perspectivare mai amplă a mișcării supranumite și The New Negro Movement.

În mod similar, am ales tot zece autori și autoare în numărul dedicat „Black Arts Movement”, una dintre cele mai relevante și rezonante mișcări sociale și culturale din a doua jumătate a secolului XX. Așadar, în numărul 3-4/2020 al Z9Magazine, puteți citi texte de Maya Angelou, James Baldwin, Amiri Baraka, Nikki Giovanni, June Jordan, Audre Lorde, Haki R. Madhubuti, Ishmael Reed, Sonia Sanchez și Ntozake Shange. Sîntem conștienți, în cazul ambelor numere, că pe lîngă unele limitări legate de drepturile de autori (concret, avem exemplul lui Gwendolyn Brooks ale cărei drepturi de autor, ni s-a comunicat, nu sînt disponibile pentru traducere în nici o limbă a lumii), există anumite limite impuse de spațiul revistei, de decupajele efectuate de-a lungul timpului de un canon inerent fiecărei mișcări literare, și ne asumăm posibilitatea ca unii cititori să ridice problema unor autori și autoare care au rămas pe dinafara acestor numere. Poate că ar fi chiar constructiv, pornind tocmai de la conversația și procesul nostru de educare în ceea ce privește cultura neagră, să abordăm (sau să fie adresate) și aceste chestiuni.

Nu în ultimul rînd, după cum insistăm să repetăm cu fiecare ocazie, trebuie menționată ipostaza de simple motoare lingvistice de traducere pe care am încercat să o asumăm în cadrul acestui proiect. Din acest motiv, am încercat să rămînem cît mai fideli textelor din engleză, alegînd să nu traducem numele celor două mișcări nici pe copertă, nici în celelalte locuri în care apar, și să păstrăm unele structuri cît mai aproape de original.

Vlad Pojoga este redactor-șef al revistei Zona Nouă Magazine.

Foto: Zona nouă