Unde plecăm de-acasă?

Publicat în Dilema Veche nr. 659 din 6-12 octombrie 2016
Unde plecăm de acasă? jpeg

Ce locuri credeți că sînt insuficient cunoscute de români?

Cosmin BUMBUŢ, fotograf

Acuma, locuri frumoase insuficient cunoscute de români nu e neapărat un lucru rău. De trei ani, de cînd locuim în motorhome, percepția asupra unui loc frumos mi s-a schimbat. Pentru mine, loc frumos înseamnă să văd o priveliște frumoasă la masa de seară pe geam și tot o priveliște frumoasă dimineața, pe geamul de la dormitor, care e sus. Poate să fie pădurea, marea, un sat de munte sau un lan de floarea-soarelui, atîta timp cît e liniștit și sigur, pot să-mi las somnul în seama locului respectiv. Dar eu nu sînt turist în România, eu locuiesc în România. În toată România, la propriu.

Ruxandra CESEREANU, scriitoare

Castelul-ruină Kornis, la 50 de kilometri de Cluj, devine, cu toți anii (vreo patru secole) pe care îi poartă în spinare, o descendență a anotimpului și a arșiței. Odinioară aici s-au aflat 9000 de volume într-o bibliotecă pe care mi-o închipui că a fost fabuloasă și pe care J.L. Borges ar fi invidiat-o. Acum doar cele două licorne de la intrarea în castel mai sînt intacte și fascinează statornic. Cred că din pricina lor nu s-a dărîmat totul, complet. În ele se mai găsește încă vigoarea acestei ruine pe care, de trei ani încoace, am ajuns să o caut și să o vizitez ritualic. Fotografiate în alb-negru, precum odinioară, ruinele castelului Kornis, deși spectrale, au o patină dincolo de melancolie și de nebunia vremurilor care au distrus acest loc, fără să mai existe șansa unei reînvieri.

kornis castle in manastirea cluj county old design jpg jpeg

Tudor GIURGIU, regizor de film

Țara Hațegului, pentru că înseamnă mult mai mult decît Prislop și Arsenie Boca. Castele și biserici de piatră neștiute. O vizită la Densuș e un must. Ținutul Secuiesc – te poți plimba prin orășele de poveste, respiri aer curat și mănînci dumnezeiește. Nu mai zic de castele...

Vlad MIXICH, jurnalist

Vă spun, dar vă rog să mergeți pe rînd acolo, că poate îi dispare farmecul cînd se aglomerează prea tare. Mie mi-a rămas sufletul lîngă Dunăre, în sudul Olteniei, pe lîngă Cetate, pe unde și-a plantat și Dinescu îngerii, printre dealurile cu vie, drumurile cu măgari blînzi, unde ziua umblă fete frumoase și noaptea moroi timizi. În dimineața de Paști, în cimitirele de acolo se aprind focuri pe morminte și vine și ceața dinspre Dunăre, miroase a ceară, a covrigi calzi și a zaibăr de te-m­prietenești și cu moartea.

Marius VINTILĂ, jurnalist radio

Grea treabă. Un soi de „capcană 22”, fiindcă locurile la care țin cel mai mult îmi doresc să rămînă „mai puțin cunoscute”. Din fericire însă, sînt în România locuri numeroase, recomandabile conform indicațiilor anchetei, unde să te simți bine fără să fii înghesuit de mașini. Fiindcă pentru mine pericolul numărul unu este mașina, această iubită, mamă și soție a bărbatului român (dar care nu îi comentează deciziile), ținta unui respect nemăsurat și, pentru mine, de neînțeles. Acest reper fiind primul de luat în calcul în ceea ce mă privește și singurul care va fi amintit aici, iată unde v-aș trimite: Colțul Chiliilor. La ieșirea din Zărnești spre Plaiul Foii, aproape o oră de mers la deal, chestie care îi ține la distanță pe dependenții de mașini, se găsește o mănăstire care are ca „anexă” un schit rupestru. O grotă unde liniștea îngheață chiar și în cele mai fierbinți zile de vară. Pășind înăuntru și dînd cu ochii de icoanele agățate pe pereți, dar mai ales de altarul din fundul grotei, uiți mintenaș hăhăiala de pe drum cu colegii de potecă și starea ți se schimbă într-una de respect tăcut. Dacă încă îți mai vine să faci bancuri înseamnă că trebuie să ceri sfat de la călugării pe care îi găsești mai jos. Alt loc, aflat așa de aproape, încît poate fi văzut chiar în aceeași zi, este Prăpăstiile Zărneștilor, un canion spectaculos prin care trec trei dintre drumurile spre cabana Curmătura. Și aici peisajul te îndeamnă mai degrabă la tăcere și la contemplare decît la glume de grătar. Din fericire, cei de la Parcul Național Piatra Craiului te obligă să lași mașina înaintea barierei, ceea ce predispune mai degrabă la întîlniri cu grupuri de turiști germani înarmați cu lentile uriașe, veniți să fotografieze fluturele de stîncă, decît la figuri de coridă care să te ferească de mașini. Iar dacă dați de oameni care fac escaladă, comentariul de care e necesar să vă feriți este: „A, da’ stai, mă, că au frînghii… Așa e ușor!” Și încă un sfat: considerați Prăpăstiile Zărneștilor închise între orele 22 și 7 dimineața (mai restrîns iarna), aceasta fiind vremea zilnică de plimbare a urșilor. 

Bogdan ȘERBAN, jurnalist radio

În ultimii zece ani, am descoperit pe îndelete multe dintre localitățile rurale de la poalele munților Făgăraș: Măliniș, Dejani, Breaza și Viștișoara – așezări mocănești ce țin de județul Brașov. Conjunctural, am ajuns în fosta Țară a Făgărașului în toate anotimpurile și de fiecare dată am avut trăiri contradictorii: senzația de capăt și început de lume, de loc neumblat, dar însuflețit, de spațiu necunoscut, dar familiar. Satele acestea nu sînt ultra-expuse precum este „surata” lor, celebra Sîmbăta de Sus, dar beneficiază de infrastructură rutieră decentă, de cîteva locuri de cazare (pensiuni sau gospodării țărănești), de trasee montane (marcate sau nu), iar pentru doritorii de experiențe ecumenice există Mănăstirea Dejani, reconstruită în anii ’90, după ce a fost distrusă de „marea urgie a catolicilor” din secolul al XVII-lea.

anchetă realizată de Marius CHIVU

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.