Tinereţea risipită a sistemului de pensii

Publicat în Dilema Veche nr. 274 din 14 Mai 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

De la sistemul de pensii s-au aşteptat în ultimii ani cele mai multe minuni. Milioane de români şi-au dorit ca pensiile să crească. Din păcate, aşteptările le-au fost rar îndeplinite, şi niciodată pe de-a-ntregul. Toate datele fundamentale din economie arată că pensiile au şi vor avea probleme de creştere. Calculele reci, economice demonstrează că economia românească nu poate genera creşterea susţinută a fondurilor alocate pensiilor. O palidă consolare este că multe sisteme de pensii din Europa se confruntă cu dificultăţi asemănătoare cu cel românesc. Să ne întoarcem aşadar la România. În acest moment, un salariat susţine prin contribuţiile pe care le plăteşte (el şi firma sau instituţia la care lucrează) un pensionar şi jumătate. Adică, astăzi, în România, sînt patru milioane de salariaţi şi şase milioane de pensionari. Cum s-a ajuns aici? Totul a început în anii ’90, cînd în locul disponibilizărilor de personal s-a preferat să se facă derogări de la rigorile ieşirii la pensie (în sensul relaxării condiţiilor de pensionare). Rezultatul a fost că s-a salvat rata şomajului, dar a crescut numărul pensionarilor. Efectul economic a fost simplu: a scăzut numărul celor care cotizau la fondul de pensii şi a crescut numărul celor cărora trebuia să li se plătească pensiile. Din această ecuaţie a rezultat că statul a plătit pensii mai mici către tot mai mulţi. Este foarte interesant faptul că, dintre pensionarii actuali, doar ceva mai mult de jumătate au cotizat întregul stagiu (numărul de ani) prevăzut de lege. Economic, acest lucru a însemnat încă o mare problemă bugetară. Sistemul de pensii, inventat de Bismarck şi evident adaptat de-a lungul timpului, se bazează în esenţă pe trei parametri importanţi: cîţi oameni cotizează, cît timp plătesc contribuţiile şi cîţi pensionari trebuie plătiţi. Cînd unul dintre aceşti factori se deteriorează (sau toţi trei) sistemul de pensii începe să scîrţîie. Evident, există şi un al patrulea factor, mărimea contribuţiilor, care dă elementul calitativ al sistemului de pensii: sumele colectate, care, pe cale de consecinţă, vor putea fi şi plătite. România are, mai mult decît alte state, două teme specifice. Pe de o parte, este vorba despre crearea unui sistem privilegiat de pensionare. Există, ca şi în cazul salarizării, o serie de legi speciale care favorizează unele categorii profesionale. Cel mai cunoscut este cazul parlamentarilor. Dar ei nu sînt singurii. Un alt exemplu este cel al personalului din industria aviatică. Aceştia au fost beneficiarii unei aberaţii economice: au putut ieşi la pensie pe baza veniturilor salariale din ultimele trei luni de activitate. Legea prevede ca nivelul pensiei să ia în calcul întreaga durată a perioadei de cotizare la bugetul asigurărilor sociale, tocmai pentru a asigura un echilibru, dat fiind că, în mod inevitabil, salariul unui angajat creşte în timp, odată cu avansul pe scara ierarhică sau, pur şi simplu, prin vechimea în muncă. A lua în calcul doar ultima parte a activităţii este un avantaj important pentru viitorul pensionar întrucît modul de calcul al pensiei nu va fi ponderat cu cîştigurile, mai mici, obţinute în perioada de început a activităţii. Poate că aceste situaţii privilegiate nu sînt regula sistemului de pensii, dar, în orice caz, ele accentuează inechităţile dintre diferite categorii de pensionari. Pe de altă parte, sistemul de pensii a trebuit să rezolve o serie de cazuri sociale: cele ale agricultorilor şi cele ale persoanelor care nu au cotizat de-a lungul vieţii la bugetul Asigurărilor sociale, fiind lipsite de venituri la vîrsta pensionării. Soluţia a fost oferirea de pensii mici ca şi cuantum, dar multe. Şi un caz, cel al pensionarilor privilegiaţi, şi celălalt, al pensiilor plătite din raţiuni sociale, au dus către un singur rezultat: dificultăţi reale de finanţare a bugetului de pensii. România a trecut, tîrziu şi cu mari ezitări, la implementarea aşa-numitului "pilon doi" de pensii, un sistem care muta o cotă parte din contribuţiile încasate de stat către administratori privaţi. "Pilonul doi" este aplicat în multe economii din lume tocmai pentru că se iau în calcul, în primul rînd, calităţile sistemului şi se au în vedere, într-o proporţie mai redusă, defectele. Calităţile "pilonului doi" sînt evidente: creează, pentru cei care contribuie, o alternativă la sistemul de stat (astfel, viitorii pensionari vor primi două pensii, una în contul contribuţiilor făcute de-a lungul activităţii către sistemul public, alta pentru plăţile făcute către sistemul administrat privat) şi este complet diferit de modul de funcţionare al sistemului de stat (pensionarii de astăzi primesc bani din contribuţiile salariaţilor de astăzi şi aşa mai departe, generaţie după generaţie) individualizînd banii plătiţi de fiecare salariat şi introducînd pentru fiecare un cont în care se acumulează sumele plătite. Administratorii privaţi gestionează fondurile încasate făcînd plasamente şi plătind pensiile datorate celor care au contribuit. Toate sistemele publice de pensii suferă de diverse boli. În toate economiile, sistemul de pensii are fragilităţile lui şi toate pleacă în esenţă de la un fenomen simplu: dezvoltarea economică şi presiunile salariaţilor au redus, în ultimele decenii vîrsta de pensionare (adică au redus intrările de bani la bugete), în timp ce speranţa medie de viaţă a crescut (adică sistemele de pensii sînt obligate să plătească pe o perioadă tot mai lungă de timp). Din păcate, criza aduce soluţii de criză: Guvernul maghiar îşi pune problema reducerii pensiilor. Dar adevăratele soluţii sînt cele care se discută tot mai intens în Uniunea Europeană şi ţin de creşterea vîrstei de pensionare şi, implicit, mărirea stagiului de cotizare. Acestea sînt soluţiile fundamentale, iar fără aplicarea lor sistemele de pensii riscă să ajungă să funcţioneze pe baza principiului jocului piramidal: se fac plăţile numai atîta timp cît sistemul este alimentat suficient de nou-veniţi. Numai că numărul celor care plătesc scade, iar numărul celor care primesc creşte. Să fim realişti, în materie de pensii, minunile nu există.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Germania a arestat doi cetăţeni ruşi care ar fi conspirat să atace o bază militară americană
Doi cetățeni ruși au fost arestați în sudul Germaniei, fiind suspectați că au plănuit atacuri de sabotaj împotriva unor instalații militare americane, au anunțat joi procurorii germani.
image
O româncă se judecă de zece ani cu Elon Musk. Inițialele numelui său sunt pe acumulatorii mașinilor Tesla Model S
Brașoveanca Cristina Bălan a fost un inginer de mare viitor la Tesla, dar a fost concediată pentru că a atras atenția asupra unor defecte de fabricație. După zece ani încă se judecă cu Elon Musk
image
Cum arată interiorul „celei mai scumpe case” din lume, cu 100 de camere. Pentru ce sumă fabuloasă este scoasă la vânzare VIDEO
Castelul vast Chateau d'Armainvilliers din Seine-et-Marne, Franța, considerat a fi cea mai scumpă casă din lume, este scos la vânzare pentru 363 de milioane de lire sterline, potrivit Express.co.uk.

HIstoria.ro

image
Cine erau bancherii de altădată?
Zorii activităților de natură financiară au apărut în proximitatea și la adăpostul Scaunului domnesc, unde se puteau controla birurile și plățile cu rapiditate și se puteau schimba diferitele monede sau efecte aduse de funcționari ori trimiși străini ce roiau în jurul curții cetății Bucureștilor. 

image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.
image
Căderea lui Cuza și „monstruoasa coaliţie”
„Monstruoasa coaliţie“, așa cum a rămas în istorie, l-a detronat pe Alexandru Ioan Cuza prin lovitura de palat din 11 februarie.