Şcoala noastră cea de toate zilele

Rareş BERTZI
Publicat în Dilema Veche nr. 118 din 27 Apr 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Ce ne enervează în şcoală? Ce am schimba? Din punctul nostru de vedere, al elevilor, ar fi multe de spus... Nici nu ştiu cum sau cu ce să încep. Deşi aş începe prin a mă gîndi dacă este ceva pozitiv în tot ceea ce se numeşte "învăţămînt"... Un lucru bun de menţionat ar fi că unii profesori au potenţial, dar parcă sistemul îi îngrădeşte. Sînt oameni care au potenţial, dar nu sînt încurajaţi în direcţia potrivită. Aşadar, dacă dascălii nu sînt încurajaţi şi nu se simt aşa, cum am putea noi, elevii, să spunem că sîntem încurajaţi în direcţia corectă? Un alt lucru care enervează sigur pe toată lumea şi care ar trebui schimbat neapărat este cantitatea de materie care "ni se bagă pe gît". Adică, pur şi simplu, nu ai timp să te concentrezi pe ceea ce îţi place şi pe ceea ce îţi va folosi mai departe, pentru că eşti prea ocupat să stai să înveţi la alte multe materii, pentru că este şi acolo mai mult decît suficient de învăţat! Şi dacă stai să analizezi fiecare materie în parte descoperi că este mult prea mult conţinut... Învăţăm lucruri care nu ne ajută la nimic, dar le facem de dragul de a le face. Fiecare profesor are pretenţia ca la ora dumnealui să ştii foarte bine (nu mă refer aici la materiile de profil), chiar dacă pe tine nu te interesează atît de mult sau pur şi simplu nu ai înclinaţie spre aşa ceva... O altă bilă neagră este faptul că unii profesori nu susţin activitatea elevilor. Deşi încerci să faci ceva, extraşcolar, benefic pentru şcoală şi pentru ceilalţi elevi, unii te privesc cu suspiciune şi au impresia că le "iei pîinea de la gură". Probabil că de vină pentru toate aceste lucruri este faptul că deja oamenii au un anumit mod de a gîndi şi percepe lucrurile, mod de gîndire care trebuie schimbat! Cum? Probabil că cea mai bună variantă ar fi să se organizeze cursuri pentru profesori, discuţii deschise elev-profesor, cu alte cuvinte să se discute problema, nu să ne eschivăm, să avem impresia că nu există, cînd ea de fapt creşte din ce în ce mai mare şi, cred eu, mai periculoasă... Problema este, cred eu, lipsa de comunicare şi înţelegere între cele două părţi. Nimeni nu cred că vrea ca şcoala să-i lase un gust amar. Ar trebui să fie o experienţă plăcută, din care să avem ce să învăţăm, pentru că, aşa cum merge învăţămîntul acum, sigur ieşim din şcoală cu diplome, dar de fapt nimic palpabil, măsurabil... În şcoală ar trebui să-ţi dezvolţi creierul, nu să ţi-l anihilezi. Rareş Bertzi este elev la Colegiul Naţional "I.L. Caragiale".

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
„Tobol”, arma secretă a lui Putin care bruiază semnalul GPS . Unde este plasată?
O arma secretă a Rusiei ar bruia sistemul GPS de navigație prin satelit al avioanelor și navelor comerciale, în regiunile din Marea Baltică, Marea Neagră și estul Mării Mediterane, potrivit The Sun.
image
Marea Britanie este „pe picior de război”. Ce anunț a făcut premierul Rishi Sunak din Polonia | VIDEO
Aflat într-o vizită oficială în Polonia, premierul britanic Rishi Sunak a declarat marţi că va creşte bugetul pentru apărare până la 2,5% din PIB. Sunak a subliniat că Marea Britanie „nu se află în pragul războiului”, ci „pe picior de război”.
image
Republica Moldova, urmǎtoarea țintǎ a Rusiei. Cine sunt trimișii lui Putin ANALIZǍ
Federaţia Rusă devine tot mai prezentǎ în Republica Moldova, în contextul în care Ilan Şor, omul Kremlinului, a anunţat înființarea platformei Victoria, menitǎ sǎ adune opoziția pro-rusǎ

HIstoria.ro

image
Momentul abdicării lui Cuza: „În ochii lui n-am văzut niciun regret, nicio lacrimă”
Nae Orăşanu, om de încredere la Palat, îi comunicase principelui A.I. Cuza că „se pregătea ceva”.
image
Măcelul din Lupeni. Cea mai sângeroasă grevă a minerilor din Valea Jiului
Greva minerilor din 1929 a rămas în istoria României ca unul dintre cele mai sângeroase conflicte de muncă din ultimul secol. Peste 20 de oameni au murit răpuşi de gloanţele militarilor chemaţi să îi împrăştie pe protestatari, iar alte peste 150 de persoane au fost rănite în confruntări.
image
Cuceritorii din Normandia
Normandia – locul în care în iunie acum 80 de ani, în așa-numita D-Day, aproximativ 160.000 de Aliați au deschis drumul spre Paris și, implicit, spre distrugerea Germaniei naziste.