Românul s-a nascut scenarist - 3 întrebări pentru Gabriela ADAMEŞTEANU

Publicat în Dilema Veche nr. 321 din 8-14 aprilie 2010
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Consideraţi că viaţa politică şi socială din România este marcată/obsedată de scenarii şi conspiraţii (interne şi internaţionale...)? Care sînt acestea, în opinia dvs.?

După părerea mea, românii au mai mult decît alţi europeni o gîndire magică: superstiţia, ezoterismele guvernează nu doar gîndirea oamenilor simpli, ci, nemărturisit, şi a multora dintre cei cultivaţi. Dacă în secolul XIX românul se năştea poet, în secolul următor s-a născut prozator, scenarist. Teoriile conspiraţioniste sînt hrana predilectă a consumatorilor de telenovele, şi televiziunile încearcă să facă rating pornind de la acest public ţintă, care este însă foarte extins. Şi noi facem, măcar cîteodată, parte din el.

Scenariile se înteţesc, se înmulţesc şi bombardează electoratul mai ales în preajma alegerilor. Politicienii, ziariştii, consultanţii de marketing politic, dar mai ales serviciile secrete îşi aruncă plasele narative peste un electorat avid de poveste: cu sînt mai simpliste, cu atît mai clar se văd rezultatele la urnă. Dar ele sînt utile şi atunci cînd pot acoperi nemulţumiri sociale, disfuncţii economice.

Este totul atît de simplu? Este de blamat consumatorul naiv şi needucat că votează, plin de emoţie, pro sau contra după vizita rămasă neelucidată a unui preşedinte de mare partid la un controversat patron de presă? Este scenariu sau realitate că acest patron de presă deţine încă o incredibilă putere asupra lumii politice şi culturale, şi se amuză să facă din personalităţi publice jucăriile lui? Din ce scenariu a făcut parte ştirea arestării pe un alt continent al unui asociat al acestui om de afaceri, despre care nu s-a mai auzit nimic pe urmă, dar pare să fi influenţat rezultatul alegerilor? Scenarii conspiraţioniste ori informaţii istorice de ultimă oră structurează serialele de televiziune la care apar generali, aflaţi la pensie ori în închisoare, istorici prolifici, jurnalişti partizani ori doar doritori să aducă mărturisiri despre misterele, deja sleite, şi totuşi mereu agitate, ale tragicei revoluţii române? Epoca informaţiilor şi a manipulărilor, dar şi apetitul nostru local pentru seriale poliţiste, ne-a dat o mare vulnerabilitate pentru înghiţirea pe nemestecate a scenariilor conspiraţioniste. Mărturisesc că deseori nu pot discerne între adevărul istoric şi scenariul conspiraţionist, între tentativa de manipulare şi ştirea exactă de presă. De aceea nici nu ştiu cum să răspund la întrebare.

Dacă ar fi să alegeţi, în ce conspiraţie aţi intra?

Eu am încercat să intru în cel mai depărtat şi mai puţin expus cerc al unei conspiraţii scriitoriceşti în regimul trecut. Cu ocazia aceea, fără să mă pot lăuda cu absolut nici un fapt eroic, mi-am testat lipsa de dotare pentru curajul conspiraţionist. Revoluţia română m-a salvat şi de aceea am închinat, fără regrete, un deceniu şi jumătate din viaţa mea iluziei că servesc, atît cît pot, ţara, presa independentă etc. Sună ridicol, dar aşa a fost.

Credeţi că, în momentul de faţă, este vreo conspiraţie care vă afectează viaţa? În ce fel?

Mie, deloc.
 

Gabriela Adameşteanu este scriitoare. Recent i-a apărut în Franţa, la editura Gallimard, traducerea romanului Drumul egal al fiecărei zile.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Cel mai crud torționar, Nicolae Moromete: „Porc mincinos. În Republica noastră populară, pentru «nimic» nu se capătă mai mult de zece ani!“
Pe unde a trecut, torționarul Nicolae Moromete a semănat teroare, fie că a fost la Aiud, Jilava sau Vacăreşti. Neavând niciun fel de studii, el a fost subiectul unor situații de-a dreptul hilare.
image
Afacerea care ia amploare în România. Locațiile apar ca ciupercile după ploaie, dar tot par neîncăpătoare: „Nu mai avem locuri disponibile”
În ultimii ani, în marile orașe ale României au fost amenajate foarte multe locații dedicate practicării sportului în aer liber. De cele mai multe ori este vorba despre terenuri de fotbal.
image
Admis cu 10 la Automatică. Ionuț Mihăilescu din Caracal a fost singurul decar din 3.500 candidați. A lucrat cot la cot cu bunica exerciții și probleme
Un elev de clasa a XII-a din județul Olt este deja admis la Facultatea de Automatică și Calculatoare din cadrul Politehnicii București, cu media 10. Bunica sa a jucat un rol determinant.

HIstoria.ro

image
Olimpia, cel mai tânăr muzeu al ţării
Primul muzeu din România dedicat istoriei sportului și turismului montan a fost deschis la Brașov, în an olimpic, la „Olimpia”, în fostul sediu al Reuniunii de patinaj, clădire construită la sfârșitul secolului al XIX-lea, restaurată de Muzeul Județean de Istorie Brașov.
image
Operațiunea Barbarossa. 84 de avertizări cu privire la invazia germană, ignorate de Stalin
Pe 22 iunie 1941, Germania a invadat URSS în urma Operațiunii Barbarossa. Deși au primit numeroase avertizări din partea serviciilor de informații, Stalin și Uniunea Sovietică au fost luate prin surprindere.
image
Momentul abdicării lui Cuza: „În ochii lui n-am văzut niciun regret, nicio lacrimă”
Nae Orăşanu, om de încredere la Palat, îi comunicase principelui A.I. Cuza că „se pregătea ceva”.