„Romanele triste nu aduc notă bună“

Publicat în Dilema Veche nr. 769 din 15-21 noiembrie 2018
„Romanele triste nu aduc notă bună“ jpeg

I-am rugat pe cîțiva elevi de la Colegiul Național „Mihai Viteazul“ din Ploiești (clasele a X-a și a XII-a) și pe cei de la Colegiul „Mihai Eminescu“ din Buzău (clasa a XII-a, real) să răspundă la următoarele întrebări: Ați vrea să vă pice Moromeții la Bac? De ce? Ați văzut filmul Moromeții 1? Veți merge la Moromeții 2? 

● Maria STROESCU

Mi-ar plăcea să pice Moromeții la Bac, deoarece nu este un roman greu de înțeles. Nu am văzut filmul.

Vreau să văd filmul, deoarece m-ar ajuta să văd și o altă viziunea asupra volumului II al Moromeților și aș înțelege mai bine mesajul lui Marin Preda, cu atît mai mult cu cît acest volum nu are o acțiune foarte dezvoltată ca primul volum, ci este mai mult o monografie a satului „comunist“.

● Andreea Diana MARIN

Nu mi-ar plăcea ca romanul Moromeții să fie inclus în subiectele de Bac, întrucît consider că este o operă tradițională care ilustrează un univers rural fără impact asupra cititorului prin perspectivă obiectivă caracteristică.

Nu am vizionat primul film realizat după această operă, dar nu cred că întreaga acțiune a unui roman poate fi comprimată în cîteva ore. De asemenea, consider că viziunea autorului asupra personajelor și asupra desfășurării evenimentelor este deformată, deoarece regizorul poate modifica firul narativ. Din acest motiv nu vreau să urmăresc nici cel de-al doilea film.

● Delia POPESCU

Știu că lansarea filmului Moromeții 2 în noiembrie 2018 este un eveniment cinematografic în România, și mai știu că el a fost precedat de Moromeții din 1987, ambele în regia lui Stere Gulea. Recunosc că dacă există ecranizarea vreunui roman, prefer să îl citesc mai întîi și apoi să văd filmul. Mi se pare interesant să mi creez o imagine personală a personajelor, locurilor și evenimentelor, și să le descopăr mai apoi în viziunea unui regizor. Așadar, următoarea carte citită va fi Moromeții, pentru că îmi doresc foarte mult să văd ambele ecranizări ale romanului. Aș face acest lucru nu pentru că este un roman din bibliografia pentru Bac, ci pentru că știu că reprezintă o operă de referință a literaturii române și că Ilie Moromete este unul dintre cele mai îndrăgite personaje. Într-adevăr, genul epic și, de ce nu, romanul lui Preda ar fi de preferat ca subiect de bacalaureat pentru mine.

● Ana ZETT

Aș lua în considerare ca romanul Moromeții să pice la Bac. Da, Am văzut filmul Moromeții, din 1987, în regia lui Stere Gulea, și aș fi încîntată să îl vizio-nez pe următorul, mai ales din curiozitate pentru abordarea temei și jocul actorilor.

● Romina TĂNASE

Aș dori ca romanul Moromeții de Marin Preda să îmi pice la Bac, deoarece consider că este un roman de actualitate, care abordează o problematică a societății din zilele noastre, și anume dorința de avuție, egocentrismul etc. Nu am avut însă plăcerea să urmăresc filmul, dar aș fi încîntată și cel mai probabil că m-ar tenta și vizionarea celui de-al doilea film, deoarece mi se pare un subiect interesant, care trebuie abordat și dezbătut, și cred că m-ar face mai atentă la conținutul și la semnificația romanului, urmărind ecranizarea acestuia.

● Andrei MIHALCEA

Dacă aş avea la Bac Moromeţii, m-aş simţi ca atunci cînd mă întîlnesc cu un unchi foarte îndepărtat – aş simţi bucuria revederii, o mică reacţie de respingere şi un sentiment vag de nesiguranţă. Admir inteligenţa lui Moromete, dar îl şi compătimesc, pentru că nu reuşeşte să se facă înţeles, nici de ai lui, nici în sat. Guica mă înfurie, fiindcă este cea care îi întoarce pe băieţii mai mari împotriva celorlalţi.

● Violeta OLTEANU

Mi-ar bate inima, iniţial, dar s-ar linişti apoi. Cred că m-aş descurca, sînt de la ţară şi, chiar dacă lumea s-a modernizat, auzi şi la noi multe poveşti de genul ăsta. Am avut şi eu un salcîm în curte sau încă mai am… nu ştiu. Eu îl tai, dar, spre deosebire de cel al lui Moromete, al meu răsare din nou, în fiecare an.

● Ana Maria ILEA

Este asemănător cu alte opere studiate de noi: în prim-plan apar relaţiile dintre membrii unei familii de ţărani. Soţ şi soţie, părinţi şi copii, chiar şi relaţiile dintre fraţi. Apoi, se conturează o problemă existenţială: banii sau viaţa. Averea nu-i desparte pe soţi, ci pe copii. Găsesc nişte asemănări cu familia mea. O regăsesc pe Catrina în mama, care vorbeşte mai apăsat şi, uneori, spune nespuse. Tata munceşte doar pentru noi. Eu, fratele şi sora mea ne plîngem de ce nu avem. Nici o „comedie“ jucată de părinţii noştri nu ne impresionează.

● Bianca GAVRILĂ

Moromeţii ar fi un subiect minunat pentru examen, deoarece este prezentată atît de divers şi de complex firea umană. Ritmul vieţii de familie era stabilit de tată, care împărţea mîncarea şi hotăra cine şi ce va face. Cred că istorisirile din Moromeţii pot fi mai uşor înţelese decît faptele dintr-un manual de istorie.

● Irina LEFTER

Mi-ar plăcea să pice Moromeţii la Bac, materie de clasa a XII-a. Toată responsabilitatea familiei este pe umerii lui Ilie Moromete. Îmi imaginez un tată supărat, învinovăţindu-se pentru greşelile copiilor săi. Aştept cu nerăbdare să văd filmul Moromeţii 2, cred că aş avea o imagine mai clară a unei lumi despre care ştiu mai mult din auzite.

● Călin ALEXANDRU

Aş fi pus într-o situaţie dificilă. Totuşi, îmi e mai uşor să vorbesc despre calmul lui Moromete (decît despre genul liric), despre felul în care încearcă el să păstreze pămîntul pentru a-l lăsa moştenire copiilor. Îmi place Moromete pentru că, aşa cum este, cu bune şi cu rele, încearcă să fie un tată bun.

● Andreea CONSTANTIN

Filmele te ajută să înţelegi mai bine acţiunea, mai ales dacă nu ai citit romanul. Personajul meu preferat este Achim, care își doreşte mai mult decît ceilalţi membri ai familiei. Vrea să plece la Bucureşti cu oile, aparent, pentru a-şi ajuta familia. De fapt, se ajută pe el.

● Andreea IACOV

Nu cred că m-aş bucura. Am citit prima dată romanul prin clasa a şasea. Nimic impresionant, pe atunci. Limbajul mi s-a părut greoi, iar acţiunea, complicată. Îmi amintesc scena cu brînza mîncată de Duţulache şi faptul că fetele se duseseră la scăldat. Niculae ştie ce vrea: să meargă la şcoală, doar că are parte de Bisisica. Este un roman trist, iar romanele triste nu aduc notă bună.

● Diana BANU

Aş fi destul de mulţumită, deoarece romanul a fost studiat anul acesta, am văzut şi filmul, prima parte, şi am relativ proaspătă în minte acţiunea. Majoritatea avem rude la ţară, deci ştim cam ce probleme sînt acolo. Plecarea lui Achim la Bucureşti este asemenea unei plecări, astăzi, în străinătate, familia trebuind să se obişnuiască repede cu lipsa lui şi, în acelaşi timp, să îl susţină.

● Cosmin BALTAG

Textul face referire la relaţia dintre părinţi şi copii („Moromete, tatăl“), dar şi la disperarea de a avea pămînt, de a nu vinde din el. Ştiu, de la bunicii mei, de ce era pămîntul aşa de important pentru ţărani. La ţară, bărbatul are autoritate în faţa femeii. La rîndul ei, Catrinei îi place să vorbească mult, pe cînd Moromete este mai liniştit. N-ar fi rău să avem Moromeţii la Bac.

● Ştefan FRĂȚILĂ

Aş reuşi mai uşor să fac un comentariu, fiindcă Moromeţii este un roman complex, din care ai ce să-ţi aduci aminte – temperamentul lui Moromete, calmul său, replicile. Putea să se dărîme totul în jurul său, şi el tot găsea puterea de a fi pozitiv. Aş merge să văd filmul Moromeţii 2, pentru că m-ar ajuta să scriu mai uşor un eseu, chiar dacă am citit şi romanul.

● Ana-Maria ALDEA

Dacă ar pica Moromeţii la examenul de bacalaureat, pentru mine subiectul ar fi accesibil, deoarece face parte din materia învăţată recent. Nu mi-aş dori să confund perioada în care a fost publicat (1955) cu timpul despre care este vorba în roman (înainte de izbucnirea războiului), ca elevii din anii precedenţi. Am înţeles că este un roman postbelic.

● Florin RÎCIOG

Mi-ar conveni, fiindcă am văzut filmul şi am citit cartea. Ar fi uşor, mai ales că şi în Moromeţii, şi în Ion se vorbeşte despre viaţa la ţară, despre pămînt şi avere. Cele două romane seamănă. Au fost ani cînd, în copilărie, am stat la ţară. La fel ca în romanul lui Marin Preda, animalele erau de bază, mai ales oile. Nu aveam salcîmi, aveam nuci.

anchetă realizată de Ana Maria SANDU

Foto: Vlad Cioplea, la filmările Moromeții 2

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Goana după adeverințele pentru bani în plus la pensie. Ce sume se iau în calcul pe noua lege a pensiilor
Bombardați cu informații despre recalcularea pensiilor și acordarea drepturilor bănești conform legii pensiilor care intră în vigoare la 1 septembrie 2024, pensionarii au luat cu asalt casele de pensii. O parte dintre documentele cu care se prezintă sunt deja în dosar.
image
Cum sunt săpate tunelurile din vestul României. Trenurile vor circula cu 160 km/h prin munte VIDEO
Lucrările de construcție a tunelurilor de pe noua magistrală feroviară din vestul României au acumulat întârzieri, care duc la prelungirea termenului de finalizare a investiției.
image

HIstoria.ro

image
Cât de bogat a fost Nababul?
Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a fălit cu bogăția acumulată de-a lungul întregii sale vieți şi ne-am aștepta ca testamentul său să reprezinte o confirmare a acestui fapt.
image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.