Rezistenţa şi existenţa prin cultură

Ada SOLOMON
Publicat în Dilema Veche nr. 499 din 5-11 septembrie 2013
Rezistenţa şi existenţa prin cultură jpeg

În fond, ceea ce îşi propune excepţia culturală este să protejeze filmele „gourmet“ în faţa filmelor „fast food“. Trăim o perioadă de profunde transformări de receptare a produselor audiovizuale, generată de revoluţia digitală şi de dezvoltarea Internetului, cu toate implicaţiile sale de facilitare a circulaţiei operelor audiovizuale. Piaţa este suprasaturată de filme, avem de-a face cu o criză de supraproducţie, iar spaţiile de expunere clasice se reduc pe zi ce trece. Situaţia e complicată atît pentru artişti, cît şi pentru producători, distribuitori şi, nu în ultimul rînd, pentru spectatori...

Ecranele de cinema sînt mult prea puţine faţă de cîte filme sînt propuse spre difuzare. Sigur că apariţia ecranului „foarte mic“, cel al computerului, a generat un alt tip de consum, mult mai mare ca număr de „spectatori“, dar mult mai mic în ceea ce înseamnă încasările. În plus, libertatea Internetului implică, în acelaşi timp, o lipsă de direcţionare, de ajutor în alegerea a ceea ce într-adevăr merită să vezi, iar timpul pe care-l avem la dispoziţie scade şi el. Revin la analogiile gastronomice: într-un ghiveci în care s-au pus toate legumele din grădină e greu să separi ceapa de vinete şi să defineşti gustul de roşie între celelalte.

Eliminarea excepţiei culturale ar implica dispariţia întregului sistem de subvenţii existent astăzi pentru dezvoltarea, producţia şi distribuţia filmului european. Ar însemna dispariţia unui program de susţinere a cinematografiei ca artă, şi vom lua ca exemplu ce ar însemna dispariţia Programului Media (care se transformă din 2014 în Programul Europa Creativă) al Uniunii Europene.

Programul Media are o gamă întreagă de secţiuni dedicate susţinerii creaţiei şi diseminării filmelor europene. De la dezvoltarea de proiect pînă la distribuţia filmelor în alte teritorii europene decît cele de origine, de la susţinerea programelor de formare a specialiştilor pînă la susţinerea evenimentelor dedicate filmelor, această unealtă a reprezentat, în ultimii 20 de ani, un instrument esenţial pentru vizibilitatea filmelor din teritorii cu limbă de circulaţie restrînsă.

Dacă filme ca Moartea Domnului Lăzărescu, A fost sau n-a fost, 4 luni, 3 săptămîni şi 2 zile sau Poziţia copilului n-ar fi fost susţinute prin Programul Media, acestea ar fi ajuns pe mult mai puţine ecrane din lumea largă. Componenta de distribuţie a programului Media acoperă o parte din cheltuielile distribuitorilor din alte teritorii decît ţara de origine a filmului, avînd în vedere că este nevoie de o campanie bine direcţionată şi susţinută pentru a putea penetra pe pieţe invadate de producţii cu bugete de marketing net superioare şi cu care nu se poate concura financiar, ci doar creativ. Un alt exemplu – în sens invers, de data aceasta – este prezenţa unui film ca Pina pe ecranele româneşti. Pina n-ar fi putut ajunge în faţa publicului din cinema-urile de aici în lipsa acoperirii de către Programul Media a unei părţi din bugetul de distribuţie.

Sistemul de subvenţionare a filmelor are şi avantajul de a filtra producţiile care ajung să fie finalizate. Comisiile de evaluare selectează producţiile care urmează a fi susţinute financiar, în diferite etape. Astfel, spre deosebire de sistemul de participare directă privată la producţiile independente din SUA, avem de-a face, în Europa (în majoritatea ţărilor europene, din păcate nu întotdeauna şi în România), cu un sistem atît naţional, cît şi supranaţional, incluzînd comisii de selecţie formate din experţi din domeniu care decid responsabil, încă din faza de proiect, asupra filmelor care se detaşează ca demers artistic, mesaj, formă, în peisajul complex al proiectelor de film de astăzi. Acelaşi lucru se întîmplă şi mai tîrziu, cînd filmul este gata şi cînd selecţia într-unul dintre marile festivaluri (făcută de asemenea de specialişti) este primul pas spre circulaţia internaţională a peliculei. Dispariţia excepţiei culturale ar însemna, de asemenea, şi dispariţia subvenţiilor pentru organizarea de astfel de manifestări specifice, dispariţia festivalurilor de film în forma actuală. Indiferent de forţa Hollywood-ului, manifestările cinematografice cele mai importante şi mai vechi din lume se găsesc în continuare în Europa. Festivalurile de film au devenit astăzi o formă alternativă de distribuţie a filmelor (în special a filmelor „gourmet“) şi existenţa lor în forma actuală este la fel de importantă pentru cultura europeană precum existenţa muzeelor. Şi cînd afirm aceasta nu mă refer doar la importanţa lor pentru cineaştii europeni, ci mai ales la ceea ce înseamnă instituţiile festivaliere pentru public. Modul în care festivalurile aduc la cunoştinţa publicului diversitatea expresiei cinematografice actuale din toate zonele lumii, comparaţia între subiectele care-i preocupă pe cineaştii din Estonia, faţă de cei din Noua Zeelandă, întîlnirile cineaştilor cu publicul, interferenţele între cineaşti din lumea întreagă, cu asemenea ocazii, sînt cîteva dintre punctele forte ale acestui mod de „rezistenţă şi existenţă prin cultură“. 

Ada Solomon este producător de film. Printre altele, a produs filmul Poziţia copilului (regia: Călin Netzer). Iniţiatoare şi directoare a festivalului de scurt şi mediu-metraj NexT.

Foto: Cinemagia.ro

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.