Programul Festivalului

Publicat în Dilema Veche nr. 599 din 6-12 august 2015
Programul Festivalului jpeg

VINERI, 21 august 

● 17,30 - Emy Drăgoi – Acordeoane în Cetate

Itinerant

La Festivalul din 2014, o fanfară scoţiană anunţa publicul că începe festivalul. Anul acesta, spaţiul Cetăţii Alba Carolina va fi „invadat“ de Emy Drăgoi şi o trupă de acordeonişti, care vor chema spectatorii la evenimentele Festivalului

2015.  

● 18,00 - Pornind de la o vorbă a lui Pascal. Dereglări contemporane. Gabriel Liiceanu, Horia-Roman Patapievici, Andrei Pleşu

Esplanada Traseului celor trei fortificaţii  

„Cele mai nerezonabile lucruri din lume devin cele mai rezonabile din pricina dereglării oamenilor“ (Pascal,

). Conferinţa inaugurală a Festivalului Dilema veche aduce laolaltă trei mari intelectuali care vor discuta despre ce mai e rezonabil şi ce nu în lumea de azi. Şi despre dereglările noastre de toate zilele.

● 20,00 - Recital Alexandra Bobeico (vioară), Christian Naş (violă), Răzvan Popovici (violă)

Catedrala Romano-Catolică

Trei muzicieni tineri, care concertează peste tot în lume, poposesc în Cetatea Alba Carolina pentru un recital în Catedrala Romano-Catolică. Recitalul este organizat în parteneriat cu SoNoRo Conac.

Wolfgang Amadeus Mozart – Duet pentru vioară şi violă în si bemol major, KV 424; György Ligeti –

pentru două viole; Béla Bartók – Duete pentru două viole; Antonin Dvorak – Terzetto pentru două viori şi violă în do major, op. 74.  

● 21,00 - Povesci din Bucuresci spuse doamnei Alba Carolina – Mircea Vintilă & Brambura

Piaţa Cetăţii

Un spectacol unicat, o combinaţie de cîntece şi proiecţii video cu imagini de arhivă. Capitala Bucureşti ajunge în Cealaltă Capitală, Alba Iulia. Un concert/concept de Aurel Mitran.  

● 22,00 - Nicu Alifantis & Ansamblul Jidvei. Invitat: Mihai Neniţă

Piaţa Cetăţii

Acest spectacol poate fi văzut doar la Festivalul

2015. Un amestec de sonorităţi tradiţionale şi moderne, o colaborare inedită între un cantautor mereu tînăr şi un ansamblu folcloric care grupează cei mai buni instrumentişti şi interpreţi. Plus invitatul special Mihai Neniţă. Un concert/concept de Aurel Mitran. 

● 23,00 - Vechi dileme jazzistice: Irina Popa & The Sinners, Basorelief

Palatul Principilor (curtea interioară)

Festivalul

2015 descoperă, împreună cu publicul, noi spaţii ale Cetăţii Alba Carolina. Una dintre cele mai bune voci tinere ale jazz-ului românesc şi trupa sa, şi una dintre trupele experimentate vă oferă, în curtea interioară a Palatului Principilor, o seară tîrzie cu sonorităţi de jazz.

● 00,30 - Proiect 3D (Trei generaţii de Drăgoi: Emy Drăgoi  cu tatăl şi fiul) – Tangouri

Palatul Principilor (curtea interioară)

După miezul nopţii, acorduri tandre şi pasionale. Pentru a trece cu bine în a doua zi de Festival

SÎMBĂTĂ, 22 august

● 11,00 - Atelier de carte rară pentru copii  

Biblioteca Bathyaneum (în colaborare cu Biblioteca Naţională a României)  

● 12,00 - Ceremonialul schimbului de gardă

Traseul celor trei fortificaţii

Nu e doar o atracţie turistică. E o reînviere a unei pagini de istorie. Ceremonialul schimbului de gardă aduce în prezent fastul de altădată al Cetăţii Alba Carolina.

● 14,30 - Emy Drăgoi – Acordeoane în Cetate

Itinerant

La Festivalul din 2014, o fanfară scoţiană anunţa publicul că începe festivalul. Anul acesta, spaţiul Cetăţii Alba Carolina va fi „invadat“ de Emy Drăgoi şi o trupă de acordeonişti, care vor chema spectatorii la evenimentele Festivalului

2015.  

● 15,00 - „Colaje dilematice“ Expoziţie Dan Stanciu

Piaţa Cetăţii

Dan Stanciu este graficianul

de mulţi ani. Pentru prima dată, „invenţiile“ sale grafice, realizate de-a lungul timpului pentru

şi

, ies din paginile de revistă şi ajung în faţa publicului într-o expoziţie unică.  

● 16,00 - Lecturi la cafenea: Adriana Bittel, Cătălin Mihuleac, Marius Daniel Popescu, Cristian Teodorescu, Daniel Vighi

Café Carolina

Cinci dintre cei mai buni prozatori de astăzi citesc din cărţile lor noi. Lecturile publice au devenit o tradiţie la Festivalul

● 17,00 - Dezbatere: Europa şi „ceilalţi“ – Angela Filote, şefa Reprezentanţei CE în România; Piotr Pogorzelski, corespondent Radio Polonia la Kiev, autorul cărţii Borş ucrainean; Andrea Pipino (jurnalist, Internazionale), Carl Henrik Fredriksson (Eurozine, reţeaua revistelor culturale europene); Luca Niculescu (RFI România), Filippo Giannuzzi (Fondazione Giuseppe di Vigna, Conversano), Iulia Badea-Gueritee (Courrier International, voxeurop.eu)

Esplanada Traseului celor trei fortificaţii

Din 1993,

a cultivat confruntarea de opinii şi dialogul. Împreună cu Reprezentanţa Comisiei Europene în România, explorăm, în această dezbatere, relaţia dintre Uniunea Europeană şi „marginile“ ei.

● 19,00 - Film documentar: Reţeaua, r. Claudiu Mitcu

Principia

este cel mai recent film al lui Claudiu Mitcu, bazat pe o investigaţie jurnalistică a lui Vlad Mixich, şi urmăreşte drumul clandestin al medicamentelor citostatice de la mai multe farmacii din Austria şi Ungaria pînă la pacienţii din România. Prezintă modul în care, atunci cînd e vorba de un sistem de sănătate neputincios, o astfel de reţea alternativă funcţionează şi salvează vieţi.

● 20,30 - Emy Drăgoi – Acordeoane în Cetate

Itinerant

La Festivalul din 2014, o fanfară scoţiană anunţa publicul că începe festivalul. Anul acesta, spaţiul Cetăţii Alba Carolina va fi „invadat“ de Emy Drăgoi şi o trupă de acordeonişti, care vor chema spectatorii la evenimentele Festivalului

2015.  

● 21.00 - Ucenicul vrăjitor – Radu Gheorghe şi Orchestra Simfonică Bucureşti

Piaţa Cetăţii  

„O revistă se face cu bună dispoziţie“, spunea dl Andrei Pleşu în redacţie, la începuturile

. Un festival se face tot aşa. Cine a văzut spectacolul

îl va revedea cu plăcere. Cine nu l-a văzut are ocazia să-l descopere. Pregătirea orchestrei: dirijorul Tiberiu Oprea.  

● 23,00 - Mihai Neniţă Free Experience

Palatul Principilor (curtea interioară)  

Mihai Neniţă Free Experience este o călătorie muzicală la propriu (într-un fel) şi la figurat (în alt fel). Traseele sale muzicale sunt rezultatul incursiunilor geografice şi stilistice, un amestec de ritmuri, nuanţe, parfumuri şi exprimă, mai presus de toate, bucuria de a exista şi de a povesti pe patru corzi fericirea de a fi împreună cu cei pe care îi iubeşti şi îi respecţi. O „echipă“ pe măsura sa vă aşteaptă la Palatul Principilor într-un voiaj de la clasic la rock, de la rock la jazz, de la jazz la rădăcinile folclorului românesc. 

DUMINICĂ, 23 august  

● 11,00 - Atelier de carte rară pentru copii  

Biblioteca Bathyaneum (în colaborare cu Biblioteca Naţională a României)  

● 12,00 - Ceremonialul schimbului de gardă

Traseul celor trei fortificaţii

Nu e doar o atracţie turistică. E o reînviere a unei pagini de istorie. Ceremonialul schimbului de gardă aduce în prezent fastul de altădată al Cetăţii Alba Carolina.  

● 14,30 - Emy Drăgoi – Acordeoane în Cetate

Itinerant

La Festivalul din 2014, o fanfară scoţiană anunţa publicul că începe festivalul. Anul acesta, spaţiul Cetăţii Alba Carolina va fi „invadat“ de Emy Drăgoi şi o trupă de acordeonişti, care vor chema spectatorii la evenimentele Festivalului

2015. 

● 17,00 - Dezbatere: „Europa  şi dialogul cultural“ – Angela Filote (şefa Reprezentanţei CE în România); Ionuţ Vulpescu (ministrul Culturii); Constantin Chiriac (directorul Teatrului „Radu Stanca“ din Sibiu); Wojciech Przybylski (redactor-şef Eurozine), Marius Daniel Popescu (scriitor, Elveţia); Fanny Chartres (traducătoare).

Esplanada Traseului celor trei fortificaţii

Ţările europene alcătuiesc un spaţiu comun nu numai (sau nu neapărat) prin monedă unică, ştergerea frontierelor ori instituţii politice, ci şi (sau mai ales) prin valorile culturale. Pare un adevăr cunoscut şi acceptat de toţi. Dar merită discutat în continuare.  

● 18,00 - Lecturi de poezie la copac: Radu Vancu, Adela Greceanu, Ioan Es. Pop, Dan Stanciu, Miruna Vlada

Traseul celor trei fortificaţii

În fiecare an, Festivalul

invită cîţiva poeţi pentru a citi şi a discuta cu cititorii la umbra unui copac din Cetatea Alba Carolina.  

● 19,00 - Recital de poezie religioasă cu Constantin Chiriac

Catedrala Romano-Catolică

Constantin Chiriac a absolvit UATC la Bucureşti în 1980. Din 2006, este doctor în teatru cu teza „Poezia ca spectacol“. În anul 2008, i se acordă titlul de

la Leeds Metropolitan University. Este director general al Teatrului Naţional „Radu Stanca“ Sibiu, din anul 2000 şi preşedintele Festivalului Internaţional de Teatru Sibiu.  

● 19,30 - Stand-up european de jurnalism: Andrea Pipino, jurnalist la Internazionale, Italia; Craig Willy, blogger european anglo-saxon  din Bruxelles; Gian Paolo Accardo, directorul site-ului voxeurop.eu; Gabriel Giurgiu, realizator TVR; Iulia Badea-Guéritée, jurnalist voxeurop.eu şi Courrier International

Esplanada Traseului celor trei fortificaţii

Cîţiva jurnalişti împărtăşesc publicului impresiile lor despre România, Europa şi Alba Iulia. O combinaţie de „stand-up“ şi dezbatere.  

● 20,00 - Film documentar: Bondoc

Principia

Un documentar observaţional construit în jurul lui Dan Vladimir Bondoc, un şahist de 78 de ani copleşit de neajunsurile bătrîneţii şi de conştiinţa apăsătoare a unei vieţi marcate de o succesiune de eşecuri. Scenariul şi regia sînt semnate de Mihai Mincan, Mihai Voinea şi Cristian Delcea, toţi trei debutanţi la capitolul filme de lungmetraj. Producţia aparţine casei de producţie deFilm. A fost selectat în competiţia oficială a Festivalului Internaţional de Film Transilvania (TIFF) 2015, la secţiunea „Zilele filmului românesc“.  

● 20,00 - Emy Drăgoi – Acordeoane în Cetate

Itinerant

La Festivalul din 2014, o fanfară scoţiană anunţa publicul că începe festivalul. Anul acesta, spaţiul Cetăţii Alba Carolina va fi „invadat“ de Emy Drăgoi şi o trupă de acordeonişti, care vor chema spectatorii la evenimentele Festivalului

2015.  

● 21,00 - Angelo Branduardi & Group

Piaţa Cetăţii

Un mare cantautor italian, un muzician original, care concertează de zeci de ani de-a lungul şi de-a latul Europei, vine pentru prima dată în România la Festivalul

De neratat.  

● 23,00 - Trio Puiu Pascu

Palatul Principilor (curtea interioară)

Cei trei muzicieni (Puiu Pascu – pian, Virgil Popescu – chitară bass, şi Titi Herescu – tobe) au cîntat pentru prima oară împreună în anul 1985. La iniţiativa saxofonistului Nicolas Simion se înfiinţează quartetul de jazz Opus 4. În această formulă, Opus 4 participă la mai multe festivaluri de jazz de la Sibiu, Satu-Mare, Bucureşti (Sala Radio). Din 1988, Puiu Pascu, Virgil Popescu şi Titi Herescu activează pînă în prezent sub titulatura de Trio Puiu Pascu. Aceştia Pascu se remarcă prin dinamism, melodicitate, expresivitate şi o imensă plăcere de a cînta.

● 00,00 - Proiect 3D (Trei generaţii de Drăgoi: Emy Drăgoi cu tatăl şi fiul) – Bal Musette 

Palatul Principilor (curtea interioară)

E de Montmartre. Dar merge şi în Cetatea Alba Iulia. Cu

Emy Drăgoi aduce între zidurile Cetăţii muzică franceză de odinioară. Festivalul

se încheie – cum altfel? – cu acorduri vechi.  

Foto: Andrei Ivan

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.