"Post-Industrial Stories"

Ioana CÎRLIG, Marin RAICA
Publicat în Dilema Veche nr. 505 din 17-23 octombrie 2013
"Post Industrial Stories" jpeg

Proiectul nostru documentează efectele dezindustrializării în România. „Post-Industrial Stories“ spune povestea comunităţilor din localităţile industriale ale României, prin studiu fotografic pe termen lung. Timp de patru ani, ne mutăm prin ţară, din oraş în oraş.  

În octombrie 2012 am început proiectul mutîndu-ne în Brad, un oraş minier din judeţul Hunedoara. Am locuit acolo opt luni, am făcut fotografii, am cunoscut oameni şi am încercat să înţelegem ce înseamnă să trăieşti într-un loc prins în postindustrialul românesc. Vrem să surprindem felul în care comunitatea caută să supravieţuiască schimbărilor mari prin care trece.

Urmează să ne mutăm la Petrila, unde vom locui un an. Minele Petrila, Paroşeni şi Uricani vor fi închise pînă în 2018. Aproximativ 3000 de oameni vor fi disponibilizaţi.  

Un astfel de proiect amplu, întins pe ani de zile, nu poate fi susţinut de un ziar sau o revistă; nici stilul nespectaculos, caracteristic fotografiei documentare, nu ar fi de interes pentru presa mainstream din România, aşa că am hotărît să pornim pe cont propriu. Este un proiect la care visăm de mult şi, după ce am găsit un job online care ne permite să fim mobili, am pornit la drum. Timp de aproape un an, am susţinut proiectul pe cont propriu, cu un entuziasm total iresponsabil: ne-am luat mîncare şi filme în rate. Fotografia e făcută cu pasiune, aşa că oamenii se aşteaptă să o primească pe gratis. În lipsa unei industrii fotografice în România, trebuie să găsim formule de a ne susţine proiectele. În anul ăsta, am învăţat că nu putem fi doar fotografi, trebuie să fim şi manageri de proiect cultural, PR-işti, sociologi şi un pic contabili, în tot acest timp avînd un job full-time care să plătească facturile, benzina şi filmele. Nu ne plîngem, sîntem bucuroşi că ne putem urma pasiunea şi că ne permitem să fim independenţi. Visăm la proiecte pe termen lung, la studii documentare aşa cum fac fotografii care ne plac, vrem să alocăm mai mulţi ani unui subiect, nu doar un weekend.  

De curînd, am primit o sponsorizare din partea Petrom, iar pe 1 octombrie am pornit într-o călătorie finanţată de Administraţia Fondului Cultural Naţional, un road trip fotografic. Timp de o lună, vom călători prin 26 de localităţi industriale din România, încercînd să rezumăm legătura dintre om şi mediul urban postcomunist, în contextul economic al dezindustrializării. Cunoaştem şi fotografiem foşti mineri şi muncitori, adolescenţi şi tinere familii, veterani de război, profesori, artişti locali şi participăm la activităţi ale comunităţii. Documentăm viaţa în aceste locuri, personalitatea fiecărei zone, precum şi peisajul industrial propriu-zis, dominant prin însemnătate şi statutul de punct de reper. Încercăm să înţelegem cum se manifestă depresia la nivelul comunităţii, sentimentul de nostalgie care se regăseşte în zonele industriale, şi cît de puternică este legătura dintre meseria pe care o are omul şi identitatea pe care ajunge să şi-o asume. Vrem să surprindem atmosfera din oraşul monoindustrial românesc şi încercăm să evităm stereotipurile vizuale asociate zonelor defavorizate.  

Ioana Cîrlig şi Marin Raica sînt fotojurnalişti. Cel mai recent proiect al lor de fotografie documentară este „Post-Industrial Stories“ (postindustrialstories.com).

© Foto: postindustrialstories.com

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Scene horror în centrul Londrei. Mai mulți cai plini de sânge și-au aruncat călăreții și au lovit mașini și oameni VIDEO
Cinci cai ai Household Cavalry au rămas liberi în centrul Londrei după ce și-au aruncat călăreții militari în timpul exercițiului de miercuri dimineață, potrivit Daily Mail Online.
image
8 obiceiuri care te fac să îmbătrânești mai repede. Ai putea trăi cu 20 de ani mai mult
Experții în longevitate avertizează asupra comportamentelor care provoacă „daune celulare”. Chiar dacă nu putem încetini timpul, îi putem încetini efectele asupra noastră, potrivit experților. Cheia este să facem alegeri mai sănătoase și să ne dezicem de câteva obiceiuri.
image
Amănuntul care l-a scăpat de nouă ani de puşcărie pe un şofer fără permis, care a ucis trei femei
Un şofer iresponsabil, care a comis un grav accident rutier în apropiere de oraşul Târgu Neamţ, a fost aspru condamnat în primă instanţă, dar magistraţii de la instanţa superioară au decis altceva.

HIstoria.ro

image
Operațiunea Barbarossa. 84 de avertizări cu privire la invazia germană, ignorate de Stalin
Pe 22 iunie 1941, Germania a invadat URSS în urma Operațiunii Barbarossa. Deși au primit numeroase avertizări din partea serviciilor de informații, Stalin și Uniunea Sovietică au fost luate prin surprindere.
image
Momentul abdicării lui Cuza: „În ochii lui n-am văzut niciun regret, nicio lacrimă”
Nae Orăşanu, om de încredere la Palat, îi comunicase principelui A.I. Cuza că „se pregătea ceva”.
image
Măcelul din Lupeni. Cea mai sângeroasă grevă a minerilor din Valea Jiului
Greva minerilor din 1929 a rămas în istoria României ca unul dintre cele mai sângeroase conflicte de muncă din ultimul secol. Peste 20 de oameni au murit răpuşi de gloanţele militarilor chemaţi să îi împrăştie pe protestatari, iar alte peste 150 de persoane au fost rănite în confruntări.