Mai contează ideologiile, doctrinele, familiile politice? Unde vă situați, ca partid?

Ideologiile nu contează niciodată atîta timp cît sînt folosite pe post de lozinci sau ca denumiri de partid, goale de conținut, dar cu o anumită rezonanță, fie istorică, fie internaționalistă. USR este definit în primul rînd de lucrurile pe care le-a făcut în ultimii trei ani. Da, există în interiorul partidului un efort conștient de a defini o platformă de valori, care la final va surprinde, sînt sigur, ideologia politică a USR. Și sînt multe lucruri în care credem, multe lucruri care contribuie la această platformă ideologică, toate acele lucruri care ne-au adus împreună în 2016 și ne-au mobilizat în 2017 și 2018. Credem într-un stat de drept puternic și ne luptăm pentru asta zi de zi. Credem într-o societate deschisă în care toți oamenii au șanse egale la un trai mai bun. Vrem o clasă politică fără penali, în care politicienii nu mai fură. Vrem un sistem de sănătate cu spitale curate, în care oamenii nu se mai îmbolnăvesc. Vrem un sistem de educație modern, care pregătește copiii pentru provocările de mîine, nu pentru temerile de ieri. Vrem autostrăzi care să lege regiunile istorice ale țării și care să conecteze România la marile artere de tranzit europene. Și vrem o economie care să-i susțină pe cei care inovează. Dacă luăm toate aceste lucruri și dacă ne uităm la tot ce am făcut în ultimii trei ani, putem spune că USR este un partid liberal. Sau de centru-dreapta, ca să folosim o terminologie mai des întîlnită.

USR este unul dintre puținele partide care verifică cererile de înscriere înainte să primească noi membri. Care sînt criteriile?

În primul rînd, integritatea morală a unui potențial membru este un criteriu fundamental. De asemenea, reputația sa nu trebuie să prejudicieze prestigiul și imaginea USR. Acesta nu trebuie să fi deținut funcții politice de conducere sau control în cadrul vreunui partid parlamentar din România, să nu fi deținut sau să nu fi candidat pentru funcții de demnitate publică, de conducere în administrația publică sau în companii de stat, susținut de vreun partid parlamentar. În ultimii doi ani, să nu fi deținut calitatea de membru al unui partid parlamentar. Nu în ultimul rînd, un potențial membru trebuie să nu fi deținut o funcție de conducere în Partidul Comunist și să fi colaborat cu fosta Securitate. Mai sînt și alte criterii ce țin de integritatea personală a candidatului: de pildă, să nu fi obținut diplome sau alte titluri științifice prin plagiat sau furt intelectual.

Cum intenționați să vă lărgiți numărul de simpatizanți și de membri ai partidului?

Una dintre cele mai importante campanii pe care USR le-a făcut anul acesta, care nu a apărut în presă și nici pe Facebook, a fost extinderea. Nici nu avea cum să apară. A fost o campanie la firul ierbii, stradă cu stradă, om cu om, o campanie care a implicat o mare parte dintre resursele partidului. Pînă astăzi, de la începutul anului, am reușit să triplăm numărul de membri și de filiale. Avem multe cereri de înscrieri, primim multe cereri de înscriere în fiecare zi. Am reușit să operaționalizăm procesul, astfel încît cererile de înscriere să fie prelucrate și evaluate într-un timp cît mai scurt. „Fără Penali“ a adus alături de noi un număr mare de oameni, unii s-au înscris în partid, alții au rămas alături de noi ca simpatizanți. Ca să aveți o dimensiune a acestui efort, gîndiți-vă că, la referendumul pentru modificarea Constituției, 14.000 de membri și voluntari au răspuns apelului nostru de a monitoriza votul în secții. Am strîns 14.000 de observatori în două săptămîni, în condițiile în care numărul total de membri USR este la jumătate.

Se spune adesea, cu reproș, că România nu are un așa-numit plan de țară, că nu urmărește o strategie pe termen lung. De unde ar trebui începută o asemenea strategie?

La nivelul instituțiilor politice și administrative există tot felul de strategii pe termen lung, unele dintre ele se și intitulează strategii de țară. Problema este că nu mai avem un obiectiv clar, asumat de întreaga clasă politică și de întreaga societate. Așa cum a fost aderarea la organismele euro-atlantice în anii ‘90 și început de ani 2000. Știm cu toții care sînt problemele grave cu care se confruntă societatea – sărăcia, corupția, emigrația, ca să le numesc numai pe cele pe care le consider eu a fi în topul listei. Dar nu avem un consens la nivel politic, iar dezbaterea pe marginea modificărilor pe care actuala majoritate vrea să le facă la legile Justiției ilustrează perfect lipsa de consens. Declarativ, cu toții sîntem de acord că avem o problemă gravă cu corupția. Dar cînd președintele Camerei Deputaților și liderul celui mai mare partid, de fapt, omul care conduce astăzi guvernarea, este un infractor condamnat penal, nici nu ai cum să ajungi la un consens pe marginea luptei împotriva corupției. Același lucru se întîmplă și atunci cînd vorbești despre sărăcie sau emigrație. Creșterea salariilor este o măsură bună, dar ea nu poate fi singurul răspuns. Cu ce te ajută 100 de lei în plus pe lună, dacă spitalele sînt focare de infecție, iar medicamentele trebuie să le aduci pe bani mulți de afară? Cu ce te ajută salariul mai mare, dacă școlile românești nu sînt în stare să-i pregătească pe copii pentru provocările zilei de mîine, cînd 40% din ei sînt analfabeți funcțional și social? Din păcate, în acest moment nu există un consens politic pe nici una dintre provocările fundamentale ale societății românești. O astfel de strategie poate exista doar dacă acceptăm că viitorul este digital, al infrastructurii și educației, și că națiunile vor mai putea funcționa doar într-un mediu global la care sînt provocate permanent să se adapteze.

Ce înseamnă, pentru USR, „buna guvernare”?

O bună guvernare oferă soluții celor mai importante probleme cu care se confruntă în mod real societatea. Bună guvernare mai înseamnă implicarea cetățenilor în asumarea și luarea deciziilor – ceea ce noi facem în prezent prin programul nostru de guvernare participativ. Mai înseamnă o guvernare care nu îi mai face pe români să plece din țară și îi determină pe cei care s-au mutat în străinătate să se întoarcă în România. Buna guvernare înseamnă că nu ne mai preocupăm exclusiv de problemele penale are unor infractori cocoțați la conducerea statului, ci de problemele de infrastructură, sănătate, educație – pentru început.

Dincolo de promisiunea unor oameni noi, există și un fel nou de a face politică?

Mai important decît un fel nou de a face politică cu oameni noi este să reușim să implementăm un fel corect de a face politică. Eu cred că există așa ceva. Cred că politica poate fi făcută transparent și onest, adică să respecți mandatul pe care ți l-au încredințat oamenii, iar atunci cînd iei decizii să le spui oamenilor ce ai de gînd să faci și de ce. Astăzi nu se întîmplă asta. Uitați-vă la programul de guvernare cu care PSD a cîștigat alegerile. Cît au reușit să implementeze din el în doi ani? 10%? Poate mai puțin. Dar de doi ani încoace, toată țara a fost aruncată într-un conflict fără sfîrșit provocat de tentativele din ce în ce mai disperate ale lui Liviu Dragnea de a scăpa de pușcărie prin modificarea legilor Justiției. Am provocat un adevărat șoc în momentul în care am început să povestim și să le arătăm oamenilor ce se întîmplă de fapt în Parlament, ce se întîmplă de fapt pe coridoarele Puterii, cum iau unii și alții deciziile. Dar noi nu am făcut altceva decît să implementăm unul dintre angajamentele principale din campania noastră electorală: transparența. Este un prim pas. Al doilea a fost cînd am lansat primul program de guvernare participativ, cu implicarea membrilor și a simpatizanților, iar al treilea a fost organizarea de alegeri interne, deschise tuturor, pentru desemnarea candidaților USR la alegerile pentru Parlamentul European. Cînd vom ajunge la guvernare, vom avea ocazia să facem și mai mult de-atît.

Care e cel mai important succes al USR ca partid de opoziție?

#FărăPenali în funcții publice este cel mai important proiect al USR de pînă acum. Prin #FărăPenali am demonstrat că, dacă le oferi oamenilor o idee în care să creadă, poți ajunge să strîngi un milion în jurul acelei idei. #FărăPenali este un proiect de minimă igienă morală a societății – trecerea în textul Constituției a unui articol care oprește persoanele condamnate penal să dețină o funcție publică. Este mai mult decît succesul USR, este succesul societății care a transmis un mesaj foarte clar că oamenii s-au săturat de corupție și nu mai vor politicieni care fură. Indiferent ce se va întîmpla mai departe cu această inițiativă, mesajul a fost transmis, clar și răspicat.

Așa cum arată acum scena politică, USR nu are șanse la guvernare. Care sînt partidele cu care sînteți dispuși să vă aliați – și în ce condiții?

Așa cum arată scena politică acum, da, USR nu poate guverna, dar scena politică se va schimba, iar eu cred că, după alegerile din 2019 și 2020, scena politică va arăta foarte diferit. Vara asta, Caravana #FărăPenali ne-a dus, pe mine și pe colegii mei, prin toată țara. Am stat de vorbă cu milioane de români, din toate colțurile țării și de toate felurile. Clasa politică este pe cale să sufere o transformare radicală, iar partidele vechi vor avea parte de un șoc teribil. Ceea ce vedem pretutindeni în Europa, un declin al vechilor clivaje și emergența unei noi ordini politice, este pe cale să se întîmple și în România. De aceea, cred că orice discuție despre alianțe este acum prematură. Da, avem o relație apropiată cu Mișcarea România Împreună și explorăm variante de colaborare în perspectiva alegerilor care vin. Colaborăm cu celelalte partide din opoziția parlamentară pentru a limita dezastrul guvernării PSD-ALDE. 

Dan Barna este licențiat în Drept și s-a specializat în consultanţă pentru fonduri europene. Este deputat de Sibiu şi preşedinte al uniunii Salvaţi România. A fost secretar de stat la ministerul Fondurilor Europene în guvernul technocrat condus de Dacian Cioloş.

a consemnat Matei MARTIN