Poeme

Petre STOICA
Publicat în Dilema Veche nr. 880 din 18 - 24 februarie 2021
Poeme jpeg

Sfaturi pentru cel care vrea să-și schimbe modul de viață

Taie-ţi unghiile ca în nopţile de germinaţie să nu zgîrii chipul soţiei

dacă suferi de podagră așteaptă revizuirea manualelor de botanică

fierbe ceai de sunătoare pentru orele cînd sosesc în vizită fantomele

retează capul curcanului ca acest mareșal senil să nu mai întreprindă niciodată nimic

construiește-ţi un sicriu cu motor să poţi ajunge la înhumare în condiţii optime

fii familiar cu viespile care te înţeapă și nu le fura dreptul la opţiune

sparge oglinzile moștenite întrucît în adîncul lor viermuiesc imagini meschine

pe drumul încercării înfrăţește-te cu morile de vînt ele croșetează și iarna

în faţa îndepărtării fii curajos există certitudini și în burta rechinilor

în toate împrejurările vieţii consideră mărarul drept plantă universală

nu te lăsa la cheremul lămpii cu acetilenă și golește-ţi singur buzunarele

descalţă-te fără teamă și dansează polca pe covorul de mărăcini

adună ban cu ban și plin de încredere cumpără operele mele complete

ascultă-mi sfaturile cu înflăcărarea specifică plopilor în vînt

iar încîntătoarea ta trădare să aibă loc pe vreme de ploaie autentică

(Copleșit de glorie, 1980) 

Dialectică

Amintiţi-vă pe vremea aceea se purta canotieră

au trecut însă cîteva veacuri subtile și totuși

în podul casei domnește o dezordine decentă

nu i se poate reproșa nimic liliacului faptul

că atîrnă ca o zdreanţă putredă nici patefonului

nu i se poate șterge dintr-odată patima blazării moderne

și obiectele pier au și ele o geografie interioară

parcursă de cariile impulsionate de setea cunoașterii

cînd ele mor din pricina modei mîna dumneavoastră

le depune în cripta din podul casei și vine

îngerul un porumbel care veghează deasupra

spre deosebire de oameni obiectele uneori reînvie

cînd bunica îndrăgește cuvîntul majolica să zicem

(Sufletul obiectelor, 1972)

Trecutul

Trecutul acest microscopic fluture cu cap de rechin

se ascunde în cutii și cutiuţe se ascunde

în plicuri îngălbenite în macrameuri în portţigarete

se ascunde în perne în haine în petalele florilor presate

și lasă în ele praf dizolvant

se retrage după tapetele pereţilor somnolează în portrete și-n mobile

se închide în cuferele din pod în sobele umile de tuci

în magazii întunecate joacă zaruri cu umbrele

și întinde pînza de păianjen în care gîndurile se zbat îngrozite

prezenţa lui se extinde-n podoabele cavoului în trenurile

trase pe linii moarte în bărcile abandonate în sticlele

rostogolite de valurile mării care au și ele un trecut

și urmele lui se numesc mucegai rugină nisip

– asteriscuri tăioase pe degete

trecutul sporește în draperiile și cearceafurile hotelului

în scaunele pianele și scrumierele restaurantelor

în castanii și felinarele străzilor singuratice

și sfîrtecă viscerele îndrăgostitului părăsit

trecutul clipește-n alveola orelor tihnite

dezlănţuie cornul melancoliei

adie în spumele amurgului în cristalul lunii

și arde în simboluri falice în aripa femeii din vis

trezește glasul morţilor adună și scade cifre fatidice

întreţine cu mister respiraţia istoriei scormonește conștiinţa

consolidează sau îngroapă stîlpii gloriei

fecundează noaptea născînd insomnia ghearele ei

șlefuiește întruna munţii durerii

suflul lui stăpînește despotic

fiinţa vie și moartă lignitul piatra și paiul

stăpînește deopotrivă obiectul aruncat la gunoi și bronzul semeţ

trecutul această bestie tandră ce roade cu dinţișori de oţel

(Tango și alte dansuri, 1990)

***

PETRE STOICA (15 februarie 1931, Peciul Nou, Timiș – 21 martie 2009, Jimbolia, Timiș) a absolvit Liceul „C.D. Loga” din Timișoara în 1950 și Facultatea de Filologie a Universității din București, secția română-germană, în 1954. A fost corector la ESPLA și la Editura Univers (1955-1962) și redactor la revista Secolul 20 (1963-1972). După Revoluție a luat parte la constituirea PEN Clubului din România și a fost membru fondator al Alianței Civice. A înființat publicația Dreptatea literară și a fost redactorul-șef al cotidianului Epoca. La Jimbolia, a înființat Muzeul Presei „Sever Bocu”.

Volume de poezie: Poeme (1957), Pietre kilometrice (1963), Miracole (1966), Alte poeme (1968), Arheologie blîndă (1968), Melancolii inocente (1969), O casetă cu șerpi (1970), Bunica se așează în fotoliu (1972), Sufletul obiectelor (1972), Trecătorul de demult (1975), Iepuri și anotimpuri (1976), O nuntă de cenușă (1977), Un potop de simpatii (1978), Copleșit de glorie (1980), Prognoză meteorologică (1981), Întrebare retorică (1983), Numai dulceața porumbelor (1985), Tango și alte dansuri (1989), Visul vine pe scara de servici (1991), Piața Tien An Men II (1991), Manevrele de toamnă (1996), Insomniile bătrînului (2000), Vizita maestrului de vînătoare (2002), Veșnic absentă veșnic prezentă (2002), Pipa lui Magritte (2005), Unsprezece adnotări lirice la covoarele Șerbanei (postum, 2013).

Alte volume: Amintirile unui fost corector (memorialistică, 1982/2018), Caligrafie și culori (publicistică, 1984), Viața mea la țară / Însemnările cultivatorului de mărar (jurnal, 1988/1998/2018).

Traduceri (selectiv): Georg Trakl, 59 poeme (1967), Poezia germană modernă (în colab., 1967), Poezia austriacă modernă. De la R.M. Rilke pînă în zilele noastre (în colab., 1970), Poeți ai expresionismului (în colab., 1971), Yvan Goll, Noul Orfeu (1972), Ernst Toller, Omul și masele (1972), Johannes Bobrowski, Poeme (1974), Ernst Stadler, Cuvîntare solemnă (1975), Roza vînturilor. Poeme din lirica secolului XX (1977), Georg Trakl, Tînguirea mierlei (1981), Nikolaus Berwanger, Trăiesc printre rînduri (1981) și Georg Trakl, Metamorfoza răului (2000).

Distincții: Premiul Uniunii Scriitorilor din România (1976, 1980, 1991, 2001), Premiul Asociației Scriitorilor din București (1971, 1974), Premiul Național de Poezie „Mihai Eminescu” (1994), Marele Premiul „Ion Vinea” pentru Poezie (1996), Premiul APLER pentru traducere în limba română (2004), Radio România Cultural – Premiul pentru Poezie (2006), Premiul Național „Tudor Arghezi” pentru Opera Omnia (2006) și multe altele. De asemenea, a fost decorat cu Ordinul Național „Pentru Merit” în grad de Cavaler.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Calculele Coaliției. Independentul Cătălin Cîrstoiu la Capitală, împărțire politică la sectoare
Lunga căutare a Coaliției pentru un candidat care să-l învingă pe Nicușor Dan a luat sfârșit. Iar până la urmă, PSD și PNL par să se fi oprit la un independent, medicul Cătălin Cîrstoiu, favorit în rândul Puterii pentru intrarea în cursa pentru Capitală.
image
Destinul crud al Arynei Sabalenka, al cărei iubit a murit azi-noapte. Și-a pierdut și tatăl, la aceeași vârstă
O veste-șoc a lovit-o pe jucătoarea din Belarus, chiar înainte de debutul în turneul de la Miami.
image
Româncă obligată de justiție să își trimită copiii în plasament în Marea Britanie
Curtea de Apel București a hotărât ca o mamă din județul Vaslui să-și trimită copiii în plasament în Marea Britanie. Femeia este acuzată de răpire internațională de minori de către serviciile sociale din Newham, Londra, care au sesizat autoritățile române.

HIstoria.ro

image
Cât de bogat a fost Nababul?
Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a fălit cu bogăția acumulată de-a lungul întregii sale vieți şi ne-am aștepta ca testamentul său să reprezinte o confirmare a acestui fapt.
image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.