În 2021, un oraş românesc va dobîndi statut de capitală culturală europeană. Miza este mare: nu e vorba doar de fondurile europene puse la dispoziţie pentru dezvoltarea ofertei culturale, ci de o vizibilitate care aduce beneficii, pe termen lung, şi de dezvoltarea unor sectoare care pot contribui la consolidarea economică şi socială. Dar şi exigenţele sînt pe măsură: e nevoie de un angajament care să depăşească ciclul electoral, de o infrastructură bună, de un program inteligent şi, evident, de bani pentru a-l susţine. Mai multe oraşe, între care Cluj-Napoca, Iaşi, Sfîntu Gheorghe, Timişoara, Arad, Craiova şi Bucureşti şi-au anunţat intenţia de a participa la competiţia internă pentru obţinerea statutului de capitală culturală europeană. Am adresat aceleaşi trei întrebări cîtorva dintre primarii oraşelor care concurează pentru acest titlu.

1) Care sînt cele mai importante puncte ale strategiei culturale a oraşului?

2) Care sînt elementele pe care se axează profilul cultural al oraşului?

3) Care sînt avantajele oraşului dumneavoastră faţă de celelalte oraşe din competiţie?

Excelenţă, inovaţie, participare

● Emil BOC - Primarul municipiului Cluj-Napoca

1) În anul 2013, a avut loc, la nivelul oraşului, un proces de planificare strategică, care a dus la realizarea strategiei pentru perioada 2014-2020. Strategia culturală poziţionează Clujul ca un oraş al excelenţei artistice şi al participării culturale şi vede cultura ca factor de transformare socială şi dezvoltare urbană. Cultura este identificată ca fiind unul dintre factorii strategici care definesc profilul oraşului, apărînd ca un element transversal relevant pentru mai multe domenii. Candidatura pentru titlul de Capitală Culturală Europeană este identificată drept un obiectiv major, care are potenţialul de a mobiliza întreaga comunitate şi de a produce un salt calitativ în dezvoltarea oraşului, ca unul al excelenţei, al inovaţiei, al participării. În cadrul strategiei culturale, au fost identificate o serie de priorităţi strategice şi au fost propuse o serie de măsuri, între care se numără creşterea constantă pe o perioadă de mai mulţi ani a bugetului/susţinerii pentru cultură; creşterea dimensiunii internaţionale a culturii clujene prin sprijinirea de coproducţii, rezidenţe artistice etc.; punerea în valoare a artei contemporane şi a domeniilor de excelenţă din cultura clujeană; creşterea cooperării între sectorul cultural şi celelalte sectoare: economie, mediul academic, turism, IT, tineret.

Un accent deosebit este pus pe creşterea accesului la cultură (extinderea ofertei culturale în cartiere, zona metropolitană, facilităţi de participare la cultură pentru grupurile dezavantajate, facilităţi pentru accesul la cultură al persoanelor cu dizabilităţi – adaptarea unor segmente din programul cultural pentru nevăzători etc.) şi pe dezvoltarea publicului (educaţie culturală în şcoli şi în afara şcolii, proiecte participative, programe artistic-educaţionale pentru familii, copii, vîrstnici etc.).

2) Mediu cultural dinamic (Cluj-Napoca este oraşul cu cel mai mare indice de vitalitate culturală, în afara Capitalei), cadrul intercultural şi diversitatea culturală care definesc identitatea culturală a oraşului fiind şi sursa dinamismului şi a inovaţiei specifice Clujului, infrastructura culturală în dezvoltare. Scena culturală este una deosebit de activă atît la nivelul instituţiilor publice, cît şi la nivelul sectorului artistic independent, existînd un număr important de iniţiative independente la nivel de spaţii artistice, festivaluri, proiecte. De asemenea, sectorul industriilor creative este foarte dezvoltat şi în continuă creştere. În prezent, este în lucru realizarea unui Centru Regional pentru Industrii Creative, construit printr-un proiect european.

Nu în ultimul rînd, volumul Art Cities of the Future: 21st Century Avant-Gardes a identificat Cluj-Napoca drept unul dintre cele 12 locuri ale lumii unde tocmai se redefineşte avangarda artistică a secolului XXI, apreciere menţionată şi de Huffington Post şi de ziarul The New York Times.

3) Caracteristicile oraşului legate de dinamismul cultural, de interculturalitatea şi de diversitatea culturală ce-l caracterizează, de nivelul crescut de participare şi responsabilitate civică, de mediul academic şi de numărul mare de studenţi se constituie în premise favorabile candidaturii.

Proiectul Capitalei Culturale a fost abordat ca un proiect apolitic, adus în discuţie la momentul potrivit şi dezvoltat prin eforturile comune ale societăţii civile şi ale autorităţilor locale. În acest moment, Asociaţia „Cluj-Napoca 2021 – Capitală Culturală Europeană“ lucrează la elaborarea dosarului de candidatură, iar municipiul este doar unul dintre cei 83 de membri ai asociaţiei. Candidatura este văzută ca un proces care poziţionează cultura ca factor de dezvoltare durabilă, ceea ce are potenţialul de a ne face cîştigători, indiferent de rezultatul competiţiei.

„Un oraş al începuturilor“

● Gheorghe NICHITA - Primarul municipiului Iaşi

1) Elementele de bază ale strategiei culturale a oraşului Iaşi se regăsesc în strategia de dezvoltare durabilă pe care primăria a stabilit-o pentru orizontul 2020 şi care are ca obiectiv construirea brandului Iaşi în context naţional şi european. Prin proiectele incluse în agenda culturală 2014-2021, oraşul Iaşi îşi consolidează imaginea de „oraş al inspiraţiei“, de oraş durabil – verde, ecologic, atractiv, sănătos, în schimbare – şi oraş creativ, în care industriile culturale şi educaţionale sînt parte integrantă din revitalizarea urbană. Iaşiul are ocazia de a crea industrii şi servicii bazate pe cunoaştere, astfel încît dimensiunea culturală să aducă bunăstare pe termen lung. De asemenea, Iaşiul îşi asumă titlul de oraş al culturii şi turismului, prin provocarea turistului de a-şi prelungi şederea în Iaşi, de a participa la evenimente de talie europeană şi de a parcurge itinerarii culturale care leagă atracţiile turistice ale zonei de marile rute de pelerinaj din sud-estul Europei. Un loc important în strategia generală a Iaşiului este marcat de preocuparea de a transforma oraşul într-un spaţiu cît mai plăcut de viaţă pentru locuitorii săi. În plus, dezideratul proiectelor propuse este de a face ca ieşenii să devină parte a ofertei culturale – segment activ, implicat şi prezent. Să fie, altfel spus, nu doar consumatorii actului cultural, ci şi o prezenţă vie – actori ai unui proces artistic în desfăşurare.

2) Iaşi este, prin excelenţă, un oraş al începuturilor, al marilor idei, locul unde s-au întîmplat, pentru prima dată, evenimente definitorii în devenirea culturii române şi universale. În apropierea Iaşiului s-au găsit primele vestigii ale Culturii Cucuteni sau Cucuteni-Tripolie, una dintre cele mai vechi civilizaţii din Europa, fapt ce atestă că civilizaţia europeană a început în acest spaţiu (teritoriul actual al Moldovei, Republicii Moldova şi Ucrainei), cu mult înaintea celei greceşti sau romane.

Iaşiul este oraşul primei mari Uniri, al primului spectacol de teatru în limba română, al primului muzeu literar memorial şi al primului Muzeu de Istorie Naturală. De Iaşi şi-au legat destinul importante personalităţi şi instituţii de prestigiu care au marcat evoluţia naţiunii române. Iaşiul are rădăcini culturale şi identitare, cărora trebuie să le adăugăm şi partea de tradiţii artistice, antropologice şi lingvistice; dar construirea strategiei culturale nu se bazează doar pe reveria trecutului glorios, ci şi pe elemente solide, perfect ancorate într-un prezent care îşi asumă o identitate regîndită prin prisma nevoilor actuale şi a încrederii într-un viitor pe care Iaşiul îl merită cu prisosinţă.

În anul 2013, Iaşiul a devenit un oraş al premierelor naţionale, iar acţiunile şi manifestările pe care le-am lansat deja au creat ecouri pozitive care au depăşit graniţele României. Astfel, Iaşiul a fost primul oraş din România care a găzduit un Festival Internaţional de Educaţie (FIE), un concept nou şi modern pentru România, un mix de cultură şi distracţie în aer liber, în spaţii convenţionale şi neconvenţionale, o provocare la „educaţie prin entertainment“. Anul acesta, Festivalul Internaţional al Educaţiei se desfăşoară între 20 şi 29 iunie şi va fi o împletire a evenimentelor artistice de vîrf, reuşite incontestabile ale teatrului românesc contemporan prezentate în premieră pe scenele ieşene, conferinţe cu invitaţi de prim rang din lume, împreună cu manifestări populare sau de cultură alternativă. Evenimente care, în premieră, au început să constituie primele semne de impact artistic al străzilor şi al pieţelor centrale, prefigurînd ceea ce urmează a fi, vizionar, o axă culturală a oraşului.

3) Obţinerea titlului pentru Iaşi a devenit, oficial, proiectul cultural prioritar al oraşului, şi pregătirile în acest sens vor avea un rol determinant în planificarea şi managementul strategic al culturii în perioada 2014-2020. Pregătirile pentru CCE 2021 creează cadrul pentru a fi elaborate şi puse în practică măsuri şi mecanisme de dezvoltare socială şi urbană bazate pe cultură, măsuri care vor fi definite şi încadrate, în primul rînd, în strategia municipiului. Acest proiect nu este doar al Iaşiului, ci al întregii regiuni Moldova, de o parte şi de alta a Prutului. Axa Iaşi – Chişinău – Cernăuţi este esenţa acestui proiect şi realizează o legătură şi cu zona Bucovinei, pînă la Cernăuţi.

Pregătirea candidaturii Iaşiului pentru titlul de Capitală Culturală Europeană 2021 este un proces extrem de complex; pe lîngă componente esenţiale ale culturii clasice, dosarul de candidatură va conţine şi elemente ale mişcării culturale „undergound“, iar evenimentele propuse vor pune în evidenţă bogăţia şi diversitatea culturilor europene. Proiectele din agenda 2014-2021 îmbină armonios industriile creative cu artele tradiţionale şi exploatează în mod creativ potenţialul artistic al zonei. Procesul de diversificare a ofertei culturale implică prezenţa directă a cetăţenilor în actul cultural sau care pun în evidenţă oraşul, cu spaţiile sale urbane neconvenţionale ca posibile locuri de desfăşurare a experimentelor artistice. Proiectul Iaşi 2021 încurajează experimentele de graniţă care topesc frontierele dintre arte şi care provoacă publicul să devină partener al artistului, fie el artist vizual, muzician, dansator, cîntăreţ sau performer.

Ieşenii au înţeles că, în procesul de construire a agendei anului 2021, mai importantă este „experienţa“ pregătirii pentru concurs şi asumarea faptului că, indiferent de rezultate, această încercare va declanşa noi energii creative care vor trasa o etapă superioară în istoria culturală a oraşului.

Terra Siculorum

● ANTAL Árpád András - Primarul municipiului Sfîntu Gheorghe

1) Programul „Terra Siculorum 2021“ reprezintă candidatura municipiului Sfîntu Gheorghe în numele întregii regiuni (judeţele Covasna, Harghita şi Mureş). Acordul de principiu privind sprijinirea candidaturii municipiului Sfîntu Gheorghe a fost formulat într-o expunere de motive care a fost publicată la data de 18 aprilie 2013 şi a fost semnată de către preşedintele Consiliului Judeţean Covasna – Tamás Sándor, preşedintele Consiliului Judeţean Harghita – Borboly Csaba, primarul municipiului Tîrgu Mureş – Dorin Florea, primarul municipiului Miercurea Ciuc – Ráduly Róbert, primarul din Odorheiu Secuiesc – Bunta Levente, cel din Gheorgheni – Mezei János, din Tîrgu Secuiesc – Bokor Tibor şi primarul din Sovata – Péter Ferenc.

Astfel, strategia culturală elaborată pentru candidatura la titlul de Capitală Culturală Europeană este una regională şi se bazează pe valorile culturale complementare ale oraşelor participante, ale etniilor convieţuitoare în această regiune (români, maghiari şi romi). Accentul fiind pus pe patrimoniul cultural unic, specific zonei, care nu poate fi caracterizat doar de influenţele unei singure etnii şi care conturează puternicul caracter multicultural al locului. Ţinutul Secuiesc doreşte să se poziţioneze ca regiune a tradiţiilor vii şi a artei contemporane.

2) Considerăm că Ţinutul Secuiesc este cea mai estică insulă a culturii occidentale. Sfîntu Gheorghe, avînd 56 de mii de locuitori, găzduieşte cinci instituţii din domeniul artelor scenice: Teatrul „Andrei Mureşanu“ – organizatorul celui mai vechi festival de teatru din România, „Atelier“, Teatrul „Tamási Áron“, cele mai recente premii fiind obţinute la Gala premiilor Uniter 2014 pentru scenografie şi regie, „Studio M“ – prima trupă de teatru-mişcare din România, Teatrul de Păpuşi „Cimborák“ şi Ansamblul de Dansuri „Trei Scaune“. Sfîntu Gheorghe găzduieşte Bienala Internaţională de Teatru REFLEX, un festival care prezintă o selecţie de spectacole europene renumite, apreciate de critici internaţionali.

Ca şi în cazul oraşului Sfîntu Gheorghe, în cursul pregătirii candidaturii, fiecare oraş îşi va identifica punctele forte, domenii principale şi domenii secundare de interes, iar în funcţie de acestea se vor stabili centrele culturale tematice responsabile de organizarea programelor culturale de teatru, muzică, artă plastică, fotografie, literatură, etnografie etc.

În prezent, este în derulare programul multianual „Sfîntu Gheorghe – Capitala Culturală a Ţinutului Secuiesc“, cu prilejul căruia se organizează programe culturale şi educaţionale în domeniul culturii. În acest an, pe care l-am declarat „anul jocului“, are loc ediţia a 23-a a Festivalului Atelier.

3) Cel mai mare avantaj este faptul că această candidatură are susţinere regională, ceea ce aduce mai multe beneficii. În primul rînd, această colaborare dintre oraşe conferă diversitate ofertei culturale incluse în propunerea de program; de asemenea, asigură o stabilitate financiară în ceea ce priveşte susţinerea diferitelor acţiuni şi evenimente culturale, iar printr-un plan integrat de dezvoltare regională, putem îndeplini cu uşurinţă cerinţele infrastructurale şi logistice indispensabile pentru Capitala Culturală Europeană. Conform unui studiu naţional realizat în anul 2011, Sfîntu Gheorghe este pe primul loc în clasamentul oraşelor care alocă cea mai mare sumă pe cap de locuitor din bugetul propriu (bugetul local) pentru susţinerea instituţiilor culturale şi pentru sprijinirea sau realizarea unor programe culturale.

„Privind din trecut spre viitor“

● Gheorghe FALCĂ - Primarul municipiului Arad

1) Aradul este oraşul în care au funcţionat prima şcoală pedagogică românească din Transilvania şi prima bancă de economii şi credite de pe teritoriul actual al României, oraşul în care a fost construit primul teatru de piatră din România şi în care au concertat Franz Liszt şi George Enescu, şi care în perioada interbelică era considerat unul dintre cele mai influente centre economice ale Transilvaniei. În deceniile comuniste, Aradul şi-a pierdut din importanţă, printre altele şi din cauză că închiderea graniţelor a diminuat mult avantajele poziţionării sale geografice. Redeschiderea României spre Europa şi libertatea dobîndite odată cu Revoluţia din decembrie ’89 i-au redat oraşului nostru contextul de care avea nevoie pentru a se dezvolta. Acest lucru s-a reflectat mai întîi în plan economic, Aradul fiind o atracţie pentru numeroase firme străine şi reconstruindu-şi, în ultimul deceniu, infrastructura, astfel încît la momentul actual este pregătit să promoveze într-o ligă superioară, ca să spunem aşa.

Aceasta este perspectiva pe care se întemeiază strategia culturală a administraţiei publice din Arad. Deviza acesteia ar putea fi „privind din trecut spre viitor“. Avem în vedere, o dată, recuperarea trecutului istoric pe care, din păcate, mulţi dintre cetăţenii oraşului nu-l cunosc, ca să nu mai vorbim despre ceilalţi cetăţeni ai României. Apoi, dorim să dezvoltăm activităţile unor instituţii care au funcţionat bine şi pînă acum, cum ar fi Teatrul de Stat sau Filarmonica. De multe ori, cînd în administraţie se vorbeşte despre cultură, se au în vedere numai formele elitiste ale acesteia şi valorile sale deja canonizate. Experienţa ICR din anii anteriori guvernării USL – ne pare rău că trebuie să amintim aici aspecte politice – ne-a demonstrat că formele de artă aparent frivole constituie cel puţin fermentul unui mediu cultural superior. De aceea, vom acorda o importanţă deosebită proiectelor artistice şi culturale inovatoare, vom sprijini pariurile culturale, nu doar certitudinile. În acest sens, credem că potenţialul celor două universităţi din Arad este departe de a fi valorificat. Nu în ultimul rînd, dorim să intensificăm deschiderea internaţională a oraşului nostru, deja semnificativă prin evenimente cum e Festivalul de Teatru Nou, dar nu numai.

2) În şah există deschideri care în engleză se numesc quiet openings. Sînt deschideri convenţionale în aparenţă, dar care la o privire mai atentă constituie mediul unor combinaţii spectaculoase. Aradul cultural e asemenea unei astfel de deschideri, un oraş liniştit şi, la o primă vedere, convenţional, în miezul căruia se întîmplă multe lucruri spectaculoase. Cel mai bun exemplu în acest sens este Kinema Icon, o grupare care pînă în 1990 a produs filme experimentale, pentru a inova mai apoi în arta digitală. Grupul se bucură astăzi de o recunoaştere internaţională, dovadă fiind participarea sa la bienala din Veneţia în 2003, ca reprezentant al României. Mixul de spirit conservator şi de spirit experimentalist, de tradiţie şi gust pentru noutate, precum şi natura multietnică, sînt cele care individualizează Aradul cultural şi-i dau un farmec aparte.

3) Un prim avantaj ar putea fi ceea ce în ochii multora poate trece drept un dezavantaj, faptul că Aradul cultural este puţin cunoscut publicului larg. Am putea beneficia de avantajul surprizei şi, mai important, sîntem provocaţi să schimbăm această stare de fapt, iar felul în care vom răspunde acestei provocări poate fi, prin el însuşi, o demonstraţie a ceea ce Aradul este cu adevărat. Alt avantaj este infrastructura. Avem, cum deja am spus, o infrastructură bună. În plus, Cetatea Aradului, construită în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, va trece din adminstraţia Armatei în administraţia Primăriei şi va deveni, sîntem siguri, un oraş interior al culturii. De asemenea, avem un public autentic şi multe, multe oportunităţi de dezvoltare.  
anchetă realizată de Matei MARTIN