Pierdute, împrumutate, cu grijă păstrate

Publicat în Dilema Veche nr. 633 din 7-13 aprilie 2016
Pierdute, împrumutate, cu grijă păstrate jpeg

În urmă cu cîţiva ani, un băiat mi-a dăruit un inel din argint, cu o perlă mică, albă. A fost printre puţinele cadouri primite de la el şi, de aceea, cu atît mai drag. Cu toate că am o pasiune pentru inelele mari, acesta, aşa mic şi cochet, mi-a plăcut atît de mult că-l purtam întruna, întotdeauna pe degetul mijlociu, la mîna dreaptă. Pînă în ziua în care, ajungînd acasă, am observat că perla s-a desprins, cumva, pe drum. I-am arătat prietenului şi l-am rugat să-l ducă la reparat, dar el a tot uitat şi-a tot amînat, pînă cînd m-am supărat şi mi-am luat inelul înapoi. L-am purtat o vreme cu mine, aşa stricat, în geantă, însă pînă la urmă a sfîrşit abandonat în cutia cu bijuterii. Am simţit-o şi atunci – şi cred şi acum, cu atît mai mult –, că pierderea perlei a fost un semn al despărţirii ce urma. 

Dosarul de faţă a pornit de la o relaţie sentimentală, în urma căreia m-am întrebat: ce lăsăm în urmă după ce plecăm? Parfumul? Ceasul? O carte uitată pe noptieră?

Nişte hoţi care mi-ar sparge apartamentul ar rămîne, probabil, dezamăgiţi: nu am televizor, bijuterii din aur sau alte lucruri scumpe. Mai degrabă, colecţionez poveşti – aşa încît majoritatea obiectelor strînse în casa mea au valoare sentimentală, nu financiară. Cîteva zeci de fotografii prinse pe pereţi, biletul de la piesa de teatru pe care am văzut-o de două ori şi la care am plîns de fiecare dată, lănțișorul cu medalion pe care l-am schimbat cu „geamănul” lui, aflat acum la prietena mea cea mai bună, Tropicul Cancerului, cu o dedicaţie care încă mă face să zîmbesc, floarea de bumbac pe care am căutat-o prin tot Bucureştiul într-o primăvară, rochia albastră, cu flori, croită şi purtată de mama cu 20 de ani înaintea mea, iile de la bunica, semnul de carte adus de un prieten de la Muzeul Metropolitan din New York, colierul cules la un tîrg de antichităţi din Paris. Şi altele ca acestea, păstrate cu grijă de-a lungul vremii.

Dacă întrebaţi pe oricine care sînt obiectele cele mai valoroase pe care le deţine, sigur veţi afla o poveste. Puteţi începe cu acest Dosar, în care vorbim despre lucruri pierdute şi lucruri păstrate de la părinţi sau bunici, rochii vintage, bijuterii, jucării pentru copii, suveniruri din călătorii, dar şi despre micile noastre obsesii zilnice şi relaţia pe care o dezvoltăm cu tehnologia, prin obiectele „inteligente” pe care le purtăm cu noi în fiecare zi. Şi, pentru că am primit atîtea imagini şi poveşti, cîteva n-au mai avut loc pe hîrtie, aşa că intraţi şi pe dilemaveche.ro, unde veţi mai găsi istoria unui aparat foto, scrisă de Vlad Eftenie, cea a unui inel, aparţinînd Liviei Grigore, şi-a unor obiecte din camera copilăriei lui Călin Torsan.

Ilustraţie de Ion BARBU

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.