Pe măsură ce creşti, devii mai trist

Publicat în Dilema Veche nr. 641 din 2-8 iunie 2016
Fotbalist, avocat, gunoier, arhitect de jucării jpeg

Întrebarea a fost: „Ce vei fi peste cîțiva ani?“ Au răspuns șapte elevi ai Școlii Germane „Hermann Oberth“ din Voluntari.

● Cristian MITREA, clasa a VIII-a

Îmi doresc să ajung designer de jocuri video. Cred că asta am vrut de cînd am primit cea dintîi consolă a mea: un Xbox 360 nou-nouț. M-am bucurat foarte mult și am devenit repede pasionat și interesat de jocuri. Îmi doream nu doar să mă joc, ci și să ghicesc felul în care fuseseră realizate. În clasa a VI-a am început să programez, la ora de informatică, jocuri flash cu ajutorul unui program. Pur și simplu m-a fascinat. Dacă voi avea noroc, voi imagina protagoniști ai unor serii foarte populare.

● Elisa MERCA, clasa a VII-a

Vreau să mă fac mecanic. Știu la ce vă gîndiți, mecanic auto, dar nu despre asta e vorba. Îmi doresc să găsesc sufletele care au probleme, să le interoghez și apoi să le tratez. Dar totuși, cum așa ceva nu există și nu prea cred că va exista în viitorul apropiat, am să mă fac neurochirurg. Asta înseamnă că le voi schimba gîndirea oamenilor?! Probabil că nu... uf, mai am atîtea de învățat. Pînă atunci însă am să mă prefac că sînt un bun mecanic de suflete.

● David STAVILA, clasa a VIII-a

Mă gîndesc la o firmă care să-i ajute pe adolescenți să scape de telefoane. Probabil vă întrebați de ce ar vrea cineva una ca asta. Păi, stați să vă explic. Adolescenții primesc telefoane cu performanță medie, iar părinții decid că acelea le vor aparține un timp mai lung. Așa că ei, nemulțumiți, pot apela la firma mea. Voi găsi, bineînțeles, cele mai bune metode care să le distrugă aparatele. Va depinde apoi doar de ei dacă vor reuși să i convingă pe părinți că mai merită alte telefoane.

● Nicole QADRI, clasa a VIII-a

Cînd voi crește, mă voi face medic. De ce? Doar pentru că asta-i meseria mamei mele? Nu, nu, nu! Vreau să devin medic pentru că îmi doresc un zîmbet uriaș pe față după fiecare intervenție reușită. Mi s-a întîmplat, mergînd spre casă, să văd oameni cărora li se face rău și eu să nu i pot ajuta. Cum n-am mai vrut să se
în­tîmple asta, am participat la niște
cursuri de prim-ajutor. Acesta e doar începutul, dar poate că e unul bun.

● Filip POPESCU, clasa a VIII-a

Îmi doresc să ajung chirurg de cai. Firma mea se va numi Frizian, iar logo-ul ei va fi un armăsar negru. Biroul meu va avea forma unei proteine și va fi acoperit de postere cu herghelii. Dacă voi avea un hobby, acesta va fi colecționarea raselor rare de cai. Pe site-ul Cavalcada.ro voi fi cel mai renumit chirurg de cai. Toți deținătorii de cai vor veni să le însănătoșesc exemplarele bolnave, voi ajunge renumit.

● Gabriel CĂRTĂRESCU, clasa a VII-a

Niciodată nu am știut care va fi meseria mea, fiindcă nu mi-a plăcut ideea de meserie, adică de ceva care îți înghite timpul în schimbul banilor. Încă de la grădiniță am observat cît de mult lucrează părinții mei și mi-am mai dat seama că pe măsură ce crești, devii mai trist. Așa că, la doar cîțiva ani, am decis să rămîn toată viața copil. Numai că m-am pomenit crescînd, intrînd într-un corp tot mai mare. Pînă la 11 ani, a fost bine, dar apoi m-am uitat în jur și mi-am văzut colegii zîmbind tot mai puțin. Doar eu mai rîdeam din orice, ca un copil mic, și vedeam în continuare lucrurile ca un copil mic. Chiar rămăsesem cu niște ani în urmă, deși devenisem cel mai înalt din clasă. Acum, la peste 13 ani, deși continui să mă joc cu copiii mai mici din cartier, mi-e teamă să nu ajung și eu, cu timpul, mult prea trist.

● Sara ZAPODEANU, clasa a VIII-a

La 3 ani, mi-am dorit din adîncul inimii să fiu un urs panda… da, exact, ursul dolofan, cu blană albă și neagră, care mănîncă bambus. Asta voiam să fiu. Apoi m am gîndit să devin sirenă sau vreun erou, de genul celor de la Marvel. Cînd a venit vorba de meserii reale, am spus: actriță de renume la Hollywood. Toți au zîmbit. Am ales, prin urmare, să devin psiholog. Dar cine știe ce va fi mai departe, sincer urăsc să planific lucrurile astea. Sigur e doar că mi-aș dori să nu mi pierd spontaneitatea și să-mi păstrez imaginația. În rest, sînt alcătuită din a­tî­tea posibilități, încît nu-mi dau seama care anume se va preciza. Răscrucea va veni deodată, nu mă îndoiesc de asta.

pagină realizată de Ioana NICOLAIE

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Motivul absurd pentru care o vânzătoare a refuzat doi tineri. „Poate credea că îl folosiți la orgii“
Doi tineri, unul de 25, iar celălalt de 21 de ani, susțin că o vânzătoare a refuzat să-i servească și le-a cerut să vină însoțiți de părinți, deși aveau actele și puteau să demonstreze că sunt majori. De fapt, ei nici măcar nu au cerut țigări, alcool sau alte produse destinate exclusiv adulților.
image
Prețul amețitor cu care se vinde un garaj din lemn în Brașov: „E inclusă și mașina în preț?"
Un anunț imobiliar din Brașov pentru vânzarea unui garaj din lemn a stârnit ironii din partea românilor. Garajul de 22 metri pătrați din lemn costă cât o garsonieră.
image
Ianis, sufocat de Hagi: cum un părinte, „orbit“ de subiectivism, a ajuns să facă țăndări imaginea băiatului său
Managerul Farului a mai creat un caz, deranjat că selecționerul nu i-a titularizat băiatul în amicalele cu Irlanda de Nord și Columbia. Episodul lungește lista derapajelor unui părinte care persistă în greșeala de a-și promova agresiv fiul, mărind și mai mult povara numelui pe umerii acestuia.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.