Paradoxul omului informat

Publicat în Dilema Veche nr. 114 din 30 Mar 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Căutăm insistent informaţia, alergăm după ea, îi apreciem pe oamenii ce ni se par informaţi, dorim să fim şi noi ca ei; numim, uneori cu mîndrie, alteori cu resemnare, lumea în care trăim, "societatea informaţională". Dar, la urma-urmelor, de ce ne interesează informaţia chiar aşa de mult? S-ar zice că pentru noutatea pe care o aduce. E însă ceva curios aici, ba chiar paradoxal, aşa cum sper să pot arăta. Informaţia sau noutatea e, cum se ştie, inversul probabilităţii petrecerii unui eveniment. Cînd se întîmplă ceva foarte puţin probabil, informaţia transmisă e mare, şi invers, ceea ce e probabil e redundant sau sărac în informaţie. Previzibilul însă ţine de regulă, de rutină, de formă, de ordine, de o lege. Faptul că soarele a răsărit astăzi exact la o anumită oră, minut şi secundă a adus extrem de puţină informaţie, deoarece legile mişcării cereşti nu admit excepţii. Cu cît ordinea, deci, acceptă mai puţine excepţii, cu atît ea e mai mult ordine, şi cu atît excepţiile respective produc mai puţină informaţie sau noutate. De exemplu, cînd vara e cald şi iarna e frig, lucrurile sînt în ordine şi informaţia obţinută e minimă. Dar cînd e cald iarna, dimpotrivă. La fel, cînd o echipă de fotbal fără şanse ar învinge o campioană mondială ar fi o ştire de presă remarcabilă, deoarece regula este că asemenea evenimente sînt improbabile, deci bogat informaţionale. Întrebarea este: noi avem nevoie de regulă sau de excepţie, de ordine sau de abatere? Fireşte, de obicei avem nevoie de regulă, dar dacă este aşa înseamnă că nu de informaţie avem nevoie, ci de cadavrul ei - ca să spunem aşa. Folosim informaţia şi ne servim de ea, numai în măsura în care o anulăm ca noutate şi o integrăm într-o rutină. Faptul că iarna e cald devine acceptabil psihologic şi dătător de sens mai ales cînd fenomenul intră în noua ordine presupusă a încălzirii globale. Deci informaţia este reconstruită ca parte a unei noi ordini, a unei reguli (fie şi mai puţin evidente); or atunci încetează să mai fie informaţie. Alt exemplu: cînd suferim, ne ducem la doctor, unde aflăm un diagnostic, mai bun - mai rău. Totuşi, noutatea absolută şi înfricoşătoare a suferinţei fără nume se inserează în ordinea şi rutina bolii şi, atunci de obicei, lucrurile devin mai suportabile. Se vede bine că problema noastră, de fapt, este nu cum păstrăm, ci cum distrugem informaţia de care dispunem, cum o anihilăm în calitatea ei de informaţie, asimilînd-o ca pe o hrană în organismul nostru psihic, cum o metabolizăm preschimbînd-o în rutină, . în regulă. Se vede asta cam peste tot, dar poate cel mai clar în felul în care tindem să aplicăm peste orice lucru mai curios, mai neobişnuit, stereotipurile de gîndire şi de limbaj, proverbele, locurile comune, clasificările comode; nu sînt acestea toate altceva decît moduri de a elimina noutatea? Ştiinţa, şi ea, nu-i decît o modalitate rafinată de a nimici prin metabolizare informaţia: cum observase deja Aristotel, ceva neobişnuit, uimitor la început, devine normal, o lege a naturii. De aici se vede şi că omul informat, ştiutorul, e cel pentru care, în domeniul respectiv în care e informat, informaţia nu mai e informaţie; dimpotrivă, neştiutorul vede informaţia nouă ca informaţie şi, după ce o asimilează, o distruge ca atare, devenind informat. Dar ce sens are afirmaţia: "doresc să fiu informat?". E evident aici vorba despre o neînţelegere: ceea ce doresc nu e informaţia ca atare, ci asimilarea, metabolizarea ei într-o ordine, transformarea ei în rutină - ceea ce, evident, nu e ceva prea simplu întotdeauna. Sîntem, aşadar, nişte maşini de distrus, de "aplatizat" informaţia. Şi, mai trebuie spus că, dacă asimilarea hranei ne ţine în viaţă, asimilarea informaţiei menţine spiritul viu, obligîndu-l să se mişte şi să se transforme. Totuşi, ceea ce ne dorim de fapt nu este inovaţia, ci rutina, ordinea, şi nu noutatea; numai că, pentru a dobîndi rutina, e adesea nevoie să devorăm contrariul ei. Aşa se explică, pesemne, şi de ce "societatea informaţională" ne satisface atît de puţin: rămîn mereu prea multe informaţii pe care nu avem timpul, forţa sau capacitatea să le "aplatizăm", transformîndu-le în rutină. Altfel spus, restul informaţional autentic, dotat cu o mică probabilitate, se păstreză considerabil de mare în zilele noastre, ceea ce ne face nesiguri, tensionaţi, speriaţi, angoasaţi chiar. E cea ce mai bună dovadă că ne dorim nu informaţia sau noul ca atare, ci rutina. Avem, pe de altă parte, prea multe alegeri de făcut, fără siguranţa că vom alege bine, deoarece nu avem o schemă simplă de alegere care să ofere rezultate foarte previzibile. Omul modern nu mai poate metaboliza suficient informaţia, se îneacă cu ea, face indigestie şi, ca să scape de crampe, e gata, în disperare, să accepte orice rutină vulgară. Pe de altă parte, tot el, omul modern, are multe, prea multe informaţii, dar rămîne neinformat. Şi cel mai rău este să-l tratezi cu şi mai multă informaţie: e ca şi cînd l-ai invita pe bolnavul de stomac la un ospăţ! Andrei CORNEA

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Germania a arestat doi cetăţeni ruşi care ar fi conspirat să atace o bază militară americană
Doi cetățeni ruși au fost arestați în sudul Germaniei, fiind suspectați că au plănuit atacuri de sabotaj împotriva unor instalații militare americane, au anunțat joi procurorii germani.
image
O româncă se judecă de zece ani cu Elon Musk. Inițialele numelui său sunt pe acumulatorii mașinilor Tesla Model S
Brașoveanca Cristina Bălan a fost un inginer de mare viitor la Tesla, dar a fost concediată pentru că a atras atenția asupra unor defecte de fabricație. După zece ani încă se judecă cu Elon Musk
image
Cum arată interiorul „celei mai scumpe case” din lume, cu 100 de camere. Pentru ce sumă fabuloasă este scoasă la vânzare VIDEO
Castelul vast Chateau d'Armainvilliers din Seine-et-Marne, Franța, considerat a fi cea mai scumpă casă din lume, este scos la vânzare pentru 363 de milioane de lire sterline, potrivit Express.co.uk.

HIstoria.ro

image
Cine erau bancherii de altădată?
Zorii activităților de natură financiară au apărut în proximitatea și la adăpostul Scaunului domnesc, unde se puteau controla birurile și plățile cu rapiditate și se puteau schimba diferitele monede sau efecte aduse de funcționari ori trimiși străini ce roiau în jurul curții cetății Bucureștilor. 

image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.
image
Căderea lui Cuza și „monstruoasa coaliţie”
„Monstruoasa coaliţie“, așa cum a rămas în istorie, l-a detronat pe Alexandru Ioan Cuza prin lovitura de palat din 11 februarie.