„Orașul este al oamenilor“ - trei întrebări pentru Dominic FRITZ, primarul Timișoarei

Publicat în Dilema Veche nr. 928 din 20 – 26 ianuarie 2022
„Orașul este al oamenilor“   trei întrebări pentru Dominic FRITZ, primarul Timișoarei jpeg

De ce a fost nevoie de înființarea unui Centru de Proiecte în subordinea Primăriei care să preia (o parte din) atribuțiile Asociației Timișoara – Capitală Culturală 2021?

Misiunea Centrului este de a încuraja și susține prin finanțări nerambursabile inițiative din comunitate menite să contribuie la creșterea calității vieții în Timișoara. Domeniile de finanțare sînt multiple. Cultura este cel mai important din această listă, inclusiv datorită titlului de Capitală Europeană a Culturii, însă Centrul acordă finanțări și pentru educație, tineret, sport, mediu, implicare civică și socială. Iar dincolo de acordarea de finanțări, Centrul are și misiunea de a stimula și crește capacitatea comunităților locale de a se implica în viața orașului, de a-i încuraja pe timișoreni să fie parte activă din viața cartierelor lor. Orașul este al oamenilor, iar Centrul de Proiecte creează cadrul prin care timișorenii pot adresa, alături de Primărie, deopotrivă probleme și oportunități ale Timișoarei. Așadar, înființarea Centrului de Proiecte nu a avut nici o legătură cu Asociația, ci este parte din viziunea de dezvoltare a orașului prin implicarea comunității în creșterea bunăstării vieții în oraș. Specific pentru programul cultural Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii, Centrul de Proiecte a creat cadrul de finanțare transparentă, unitară, dar și flexibilă, adaptată nevoilor proiectelor care compun acest program cultural aparte. Operatorii culturali și instituțiile de cultură sînt actorii-cheie pentru dezvoltarea și derularea acestuia și care acum, prin Centrul de Proiecte, sînt sprijiniți și încurajați să lucreze împreună, să gîndească la scară europeană, să se dezvolte și să își asume valorificarea oportunității titlului european și schimbarea orașului prin cultură. Pe aceleași principii de deschidere și transparență, la Centrul de Proiecte s-a format recent echipa independentă de profesioniști care, pentru timpul scurt rămas pînă la deschiderea anului 2023, și-a asumat analiza stadiului programului cultural și revizuirea lui la contextul pandemic și capacitățile realiste de livrare, în acord cu angajamentele dosarului de candidatură și care au adus titlul Timișoarei. Am toată încrederea în profesionalismul acestei echipe și în capacitatea noastră, a tuturor, decidenți, operatori, instituții, cetățeni, de a ne (re)uni energiile pentru livrarea cu succes a anului Capitalei Europene a Culturii, anul Timișoarei și al României pe scena Europei.

Cum veți asigura corelarea instituțiilor angajate în finanțarea și organizarea propriu-zisă a evenimentelor (Primărie, Consiliul Județean, Ministerul Culturii etc.)?

Cel mai important lucru acum este adaptarea cadrului legislativ pentru implementarea programului Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii. În acest sens, lucrăm intens împreună cu echipele de specialitate ale Ministerului Culturii și ale Consiliului Județean Timiș, continuînd munca inițiată pe textul OUG42/2019 din august 2021. Amendarea acesteia a fost întîrziată de criza politică și guvernamentală, însă am convingerea că sîntem pe drumul cel bun și în scurt timp vom avea acel cadru legislativ care să reglementeze finanțarea multianuală, responsabilitățile celor trei mari finanțatori publici și modalitatea lor de colaborare pentru un an european cultural de succes pentru Timișoara și România.

Care sînt, acum, prioritățile în raport cu programul cultural anunțat în dosarul de candidatură?
Programul cultural pentru anul 2021 a fost deblocat prin finanțarea proiectelor de către Centrul de Proiecte, ocazie cu care s-a realizat și o primă cartografiere a proiectelor care compun programul cultural Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii. Pornind de aici, echipa curatorială atrasă la Centrul de Proiecte a realizat o analiză în profunzime a stării actuale a programului cultural prin raportare la angajamentele din dosarul de candidatură. Pe baza acesteia, echipa curatorială va propune programul cultural revizuit la contextul pandemic și la noul an de deținere a titlului european de către Timișoara. Acest program este revizuit prin dialog constant cu partenerii dosarului de candidatură și alți reprezentanți ai sectorului cultural și va fi în scurt timp prezentat partenerilor publici – Ministerul Culturii și CJT, comitetului european de monitorizare și, desigur, opiniei publice.

interviu realizat de Matei MARTIN

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Goana după adeverințele pentru bani în plus la pensie. Ce sume se iau în calcul pe noua lege a pensiilor
Bombardați cu informații despre recalcularea pensiilor și acordarea drepturilor bănești conform legii pensiilor care intră în vigoare la 1 septembrie 2024, pensionarii au luat cu asalt casele de pensii. O parte dintre documentele cu care se prezintă sunt deja în dosar.
image
Cum sunt săpate tunelurile din vestul României. Trenurile vor circula cu 160 km/h prin munte VIDEO
Lucrările de construcție a tunelurilor de pe noua magistrală feroviară din vestul României au acumulat întârzieri, care duc la prelungirea termenului de finalizare a investiției.
image

HIstoria.ro

image
Cât de bogat a fost Nababul?
Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a fălit cu bogăția acumulată de-a lungul întregii sale vieți şi ne-am aștepta ca testamentul său să reprezinte o confirmare a acestui fapt.
image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.