O ţară ca afară - exerciţiu de normalitate

Publicat în Dilema Veche nr. 466 din 17-23 ianuarie 2013
O ţară ca afară   exerciţiu de normalitate jpeg

- argument -

„Vrem o ţară ca afară!“ au strigat manifestanţii din iarna trecută. Privind retrospectiv la acel moment, putem face două observaţii. Prima: „afară“ acela se subînţelege automat ca fiind un „afară“ mai bun, cam cum există prin Occident. Adică nu-mi închipui că cei care doreau o ţară ca afară se gîndeau la Rusia lui Depardieu; putem, deci, bănui o prezumţie automată a lui „afară“ ca fiind binele de la Vest. A doua observaţie e mai degrabă o provocare pentru manifestanţii care se luau la trîntă cu Sistemul (orice-ar însemna chestia asta): ei, avem o ţară mai aproape de idealul „ca afară“?

Adevărul e că după vara asta, cînd România a alunecat mai degrabă spre un afară nedorit (dovada vie a paradoxului că democraţia poate regresa în UE), am auzit colegi (de prin ONG-uri) care regretă scînteia de activism civic din iarnă. Revoluţia lor, chiar aşa mică cum s-a nimerit să fie, a fost confiscată. Încă o dată.

Şi totuşi, veţi asista în paginile care urmează la un exerciţiu de normalitate. Avem un nou guvern. Indiferent de ce părere avem noi despre oamenii din acest guvern, el va guverna. Plecăm în exerciţiul nostru de la prezumţia că sînt deschişi la idei, la dialog şi la sfaturi bune. În Occidentul spre care tindem, aceasta este o meserie în sine. Există organizaţii care se numesc think tanks. Rezervoare de gîndire, cum ar veni pe româneşte. Am cerut unor oameni care lucrează în asemenea organizaţii să analizeze programul de guvernare al executivului Ponta II, să facă nişte comentarii şi să vină cu nişte sfaturi pentru acest guvern.

Am acoperit zone sensibile şi vitale – justiţia şi energia, fondurile europene. Nu pretindem exhaustivitate, dar pretindem că autorii ştiu despre ce vorbesc. Pentru că de asta i-am şi ales: oameni despre care ştim că se pricep la un domeniu despre care vorbesc. Inevitabil, unii îmi sînt apropiaţi şi colegi la Centrul Român de Politici Europene. Cînd îl am în biroul alăturat pe cel mai bun expert pe fonduri europene, ar fi ciudat să-l caut în altă parte – chiar dacă asta poate suna a lipsă de modestie. În alte zone de politici, am mers spre coaliţii şi organizaţii consacrate – pe mediu, de pildă. Iar în alte cazuri, am auzit idei atît de bune încît am considerat că merită vizibilitate publică – programul de guvernare s-ar îmbogăţi preluîndu-le.

Un comic american spunea odată ceva de genul „am ajuns să ne uităm la perioadele cînd Congresul este în sesiune cam ca atunci cînd ăla mic pune mîna pe ciocan“. Avem de multe ori senzaţia asta: aşteptăm cu emoţie să vedem ce mai strică guvernele României. Dar am decis să începem noi să ne comportăm „ca afară“. Venim cu sfaturi.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
O problemă a unghiilor ar putea fi un semn mai puțin cunoscut al cancerului
Anumite modificări ale unghiilor ar putea fi un semn al problemelor grave de sănătate, inclusiv cancer și artrită reumatoidă. Avertismentul vine din partea dr. Amir Khan, de la ITV. Acesta a recomandat o programare la medic, în cazul în care observăm semnele.
image
Cei mai mari poluatori cu plastic din lume, dezvăluiți de un studiu. Ce companii binecunoscute otrăvesc planeta
Conform rezultatelor unui studiu publicat miercuri, 56 de multinaționale sunt responsabile pentru mai mult de jumătate din poluarea cu plastic la nivel mondial, iar cinci dintre ele sunt responsabile pentru un sfert din această poluare
image
BBC: Ucraina a folosit rachete cu rază lungă de acțiune, livrate în secret de SUA
Ucraina a început să folosească rachete balistice cu rază lungă de acțiune împotriva forțelor rusești. Faptul că armele au fost furnizate în secret de SUA a fost confirmat de către oficialii americani.

HIstoria.ro

image
Olimpia, cel mai tânăr muzeu al ţării
Primul muzeu din România dedicat istoriei sportului și turismului montan a fost deschis la Brașov, în an olimpic, la „Olimpia”, în fostul sediu al Reuniunii de patinaj, clădire construită la sfârșitul secolului al XIX-lea, restaurată de Muzeul Județean de Istorie Brașov.
image
Operațiunea Barbarossa. 84 de avertizări cu privire la invazia germană, ignorate de Stalin
Pe 22 iunie 1941, Germania a invadat URSS în urma Operațiunii Barbarossa. Deși au primit numeroase avertizări din partea serviciilor de informații, Stalin și Uniunea Sovietică au fost luate prin surprindere.
image
Momentul abdicării lui Cuza: „În ochii lui n-am văzut niciun regret, nicio lacrimă”
Nae Orăşanu, om de încredere la Palat, îi comunicase principelui A.I. Cuza că „se pregătea ceva”.