O stea norocoasă

Alida MOCANU
Publicat în Dilema Veche nr. 484 din 23-29 mai 2013
O stea norocoasă jpeg

Amalia nu a visat niciodată să devină însoţitoare de bord. Însă chiar şi acum, la 25 de ani, îi revin în minte anii copilăriei, cînd, în joacă, obişnuia să creadă că, dacă se ridică pe vîrfuri şi întinde mîinile către cer, ar putea atinge norii sau chiar soarele. Visele copilăriei au prins mai apoi contur în pînza unui tablou, cînd şi-a descoperit pasiunea pentru pictură. Era un copil cuminte care spera să devină pictor. Picta cerul fără să-şi imagineze că, peste ani, acesta avea să fie a doua sa casă. Însă viaţa a purtat-o pe un drum neaşteptat. A urmat cursurile Facultăţii de Drept, iar în al doilea an de studiu, şi-a pierdut mama. Pentru a termina studiile, s-a angajat ca vînzătoare la un lanţ de magazine.

În 2011, a găsit în presă anunţul de recrutare al unei mari companii de zbor din Orientul Mijlociu. O carieră printre nori nu e o meserie pe care o practici de azi pe mîine, iar perspectiva înstrăinării de cei dragi o speria. A ştiut, totuşi, că nu are nimic de pierdut: „Întotdeauna am fost ambiţioasă şi realistă. Tot ce am făcut în viaţă, am considerat că este o experienţă din care am avut ceva de învăţat. Nu m-am văitat niciodată. În schimb, am avut multă răbdare.“ O răbdare care i-a fost răsplătită din plin în ziua în care a primit golden call-ul. A fost aleasă, dintre mii de candidate, pentru postul de însoţitoare de bord la una dintre cele mai selecte companii de zbor din lume. Şi-a făcut bagajul şi a plecat spre noua casă: Emiratele Arabe Unite, Dubai. Momentul înmînării diplomei de absolvire a cursului pregătitor pentru Cabin Crew a făcut-o să realizeze cît de mîndră este să-şi reprezinte ţara în cadrul unei companii pentru care excelenţa este literă de lege: „Eu sînt mîndră că m-am născut în România şi, de fiecare dată cînd văd steagul sau îmi este menţionată ţara de provenienţă, mă mîndresc. Încerc mereu să le schimb părerea oamenilor despre noi.“ Mîndră a fost şi în momentul în care a îmbrăcat, pentru prima dată, celebrul costum cu tocă roşie şi văl alb, recognoscibil în orice colţ al lumii, marcă distinctivă a celebrei companii aeriene de lux: „Costumaţia noastră (a însoţitoarelor de bord) îmi place enorm, are un impact vizual incredibil asupra oamenilor. Cînd sîntem în aeroporturi, oamenii ne privesc cu stimă, ne studiază cu atenţie şi ne fac poze. Noi şi ţinuta noastră impecabilă reprezentăm compania, noi sîntem imaginea liniei aeriene. Sîntem inconfundabile, oriunde ne-am afla.“

Meseria de însoţitoare de bord nu este, însă, desprinsă din povestea Cenuşăresei, aşa cum şi-ar imagina probabil multe tinere aspirante la o astfel de poziţie. De la vis la realitate este un drum lung, din care nu lipsesc oboseala, teama şi dorul de casă. Dincolo de imaginea idilică pe care reclamele şi filmele o aduc în prim-plan, meseria de însoţitoare de bord presupune, în primul rînd, o extraordinară stăpînire de sine, profesionalism şi, mai ales, studiu permanent. Frica şi emoţia unui zbor nu lipsesc nici ele, în pofida celor imaginate de noi, pasagerii. Dar este o frică ţinută sub control, cu echilibru, luciditate şi credinţă: „Sînt conştientă că ceea ce fac este periculos, dar, într-un fel, m-am obişnuit cu gîndul. Zilnic sînt transportaţi milioane de oameni, iar anxietatea la bord este des întîlnită. Sînt oameni care îşi încredinţează viaţa altor oameni pe care nici măcar nu-i cunosc“ – explică Amalia. Imaginea-clişeu a însoţitoarei de bord care zîmbeşte frumos, vorbeşte impecabil limba engleză şi are un chip şi o siluetă de invidiat este doar o mică parte din ceea ce presupune complexitatea acestei meserii, de prea multe ori judecată prin prisma unor prejudecăţi fără temei. Şi asta pentru că „o însoţitoare de bord este în avion în primul rînd pentru securitatea şi siguranţa pasagerilor, şi abia mai apoi pentru impresie. La înălţime, într-un tub de aluminiu aflat la peste 11.000 de metri altitudine, noi sîntem cele care oferim ajutor, salvăm vieţi. Sîntem mereu pregătite pentru cel mai urît scenariu posibil. Avem multe responsabilităţi clar definite. Pentru noi, un zbor reuşit este acela în care oamenii nu observă nimic altceva decît experienţa serviciilor ireproşabile şi zîmbetul frumos al însoţitoarelor de bord.“

Viaţa trăită la înălţime (la propriu) are, însă, farmecul ei de necontestat. Cînd iei micul-dejun în Dubai, prînzul la Paris şi cina la Roma, timpul are o cu totul altă valoare, nu se măsoară în secunde, ci în puncte pe o hartă a globului: „Beijing, Auckland, Moscova, Madrid, Roma, Milano, Calcutta, Geneva, Dar es Salaam au fost, pe rînd, casa mea pentru cîteva zeci de ore. Drumul acesta prin lume te schimbă, e o experienţă pe care nu o înţelegi decît dacă o trăieşti“ – mărturiseşte Amalia.

A fi însoţitoare de bord este un stil de viaţă. Un pact semnat în mod responsabil cu tine, cu temerile tale, cu încrederea (oarbă) că vei ajunge la sol în siguranţă, de fiecare dată. Dar, mai ales, înseamnă să le oferi o parte din sufletul tău pasagerilor, celor care caută în zîmbetul şi eleganţa unei însoţitoare de bord liniştea şi siguranţa unui zbor peste ocean. Iar uneori, poveştile aflate printre nori – spune Amalia – valorează cît o mie de poveşti nescrise: „Este emoţionant, mai ales cînd avem cupluri în vîrstă care călătoresc pentru prima dată cu avionul, pe rute mari, din Australia pînă în America, doar pentru a-şi vedea copiii sau nepoţii. Poveştile astea de viaţă ne dau curaj. Înseamnă că ceea ce facem chiar merită orice efort. De asta iubesc atît de mult ce fac. Steaua mea norocoasă există.“

Alida Mocanu este reporter cultural la Digi24, la emisiunea Digicult.

Foto: H. Varlan

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.