O privire asupra presei maghiare din România

SZILÁGYI Ildikó
Publicat în Dilema Veche nr. 894 din 27 mai - 2 iunie 2021
O privire asupra presei maghiare din România jpeg

Presa comunității maghiare din România se deosebește în mai multe privințe de ceea ce numim în general presa minorităților. Avînd în vedere că-și trăiește identitatea națională în viața de zi cu zi, putem vorbi despre presă scrisă și electronică diversificată, dar și despre specificul său. Are propriile ei publicații, cotidiene, săptămînale, gazete regionale, reviste, dar și emisiuni cu difuzare națională și regională la canele de radio și televiziune publice.

În afară de acestea ­– date fiind posibilitățile create de Legea audiovizualului – s-au înființat o serie de posturi de radio și de televiziune în limba maghiară, mai cu seamă în orașele locuite de maghiari. Sînt multe motive, bunăoară lipsa de bani, schimbarea priorităților, a principiilor care ghidează crearea de conținut, dar și privatizările din presă, pentru care supraviețuirea înseamnă o mare provocare pentru oamenii de presă maghiari, în special pentru cei din presa scrisă. Nemaivorbind despre faptul că publicațiile au fost afectate și de amploarea cîștigată de online, respectiv de schimbarea trend-urilor de consum. Totuși, cititorii de presă de limbă maghiară din România au încă de unde alege. Potrivit datelor publicate de Asociația Jurnaliștilor Maghiari din România, în 1999 existau 65 de publicații de limbă maghiară. Desigur, între timp această cifră a scăzut. Cotidienele existente în prezent sînt, în mare parte, succesoare ale ziarelor județene maghiare de dinainte de 1989. Aceste colective au devenit independente după 1990 – cele mai multe publicații apărînd în continuare, deși unele s-au mutat total în spațiul online, ca de exemplu MASZOL, varianta electronică a fostului cotidian Romániai Magyar Szó.

Cotidienele județele care apar și pe hîrtie sînt ziare mai subțiri, de format mic. Aici vorbim de publicații regionale care nu-și fac concurență reciproc, piețele lor de desfacere nu se suprapun. În județele cu populație maghiară redusă, ziarele s-au confruntat cu amenințarea dispariției, drept care unele s-au transformat în săptămînale. Un pilon important al presei maghiare din România îl reprezintă publicațiile literare și de critică literară, majoritatea concentrîndu-se pe autorii maghiari contemporani din România. Acestea oferă și un excelent spațiu de lansare pentru debutanți. Iată cîteva dintre cele mai cunoscute titluri: Helikon, Látó, Székelyföld, Korunk. Firește, supraviețuirea acestora depinde în special de numărul de cititori, dar, pe alocuri, și de administrațiile locale sau județene. Este și cazul fostei reviste culturale Várad din Oradea. În decembrie 2020, Consiliul Județean Bihor, invocînd motive financiare, a desființat statutul independent al publicației amintite și al revistei Familia, trecîndu-le în subordinea Bibliotecii Județene. Măsura a presupus și disponibilizări, însă în cazul revistei Várad a rezultat înființarea unei noi publicații, Újvárad, administrată de o fundație independentă. Diversitatea presei maghiare din România se evidențiază și prin alt fel de publicații.

Pe 23 noiembrie 1969 s-a difuzat la Televiziunea Română prima emisiune în limba maghiară. Pe lîngă „ziarele de partid” de limbă maghiară, aici s-a format colectivul care a creat și a transmis, în ciuda cenzurii, valori importante pentru minoritatea maghiară. Emisiunea a fost desființată la jumătatea anilor ’80 printr-un singur apel telefonic. După o pauză forțată de cinci ani, în ziua de Crăciun a anului 1989, a repornit în atmosfera revoluționară și în scurt timp a cîștigat notorietate și respect prin difuzarea materialelor care prezentau nevoalat realitățile epocii. În a doua jumătate a anilor ’90, lucrurile s-au schimbat prin faptul că situația de monopol a emisiunii în limba maghiară a încetat. Societățile de cablu au început să preia tot mai multe canale TV din Ungaria, au apărut studiourile teritoriale ale TVR și canalele private. Emisiunea în limba maghiară s-a văzut în situația de a fi nevoită să deservească un public complex, tot mai diversificat și foarte răsfățat în ceea ce privește oferta media. În plus, a trebuit să facă asta într-un interval orar foarte dezavantajos, la orele prînzului sau în primele ore ale după-amiezii și fără a beneficia de regularitate zilnică. Din anul 2010, bugetul destinat producției a început să fie redus constant. Din 2012, TVR, în prag de faliment, a redus drastic, pînă spre zero, sumele pentru producția emisiunilor destinate minorităților naționale.

Chiar în aceste condiții de criză, emisiunea în limba maghiară a reușit să se reinventeze. Asta face și în prezent, cu foarte puțini bani, dar cu responsabilitate asumată. Se străduiește să-și ducă mai departe specificitatea dată pe de o parte de caracterul public, iar pe de altă parte de faptul că este singura emisiune în limba maghiară cu o tradiție de peste o jumătate de secol, care deține și o arhivă care documentează toată această perioadă. Foarte important este de asemenea și faptul că, prin reportajele, documentarele, anchetele, rubricile de actualitate subtitrate, publicul român își poate forma o imagine realistă și credibilă despre trecutul, cultura și viața de zi cu zi ale minorității maghiare, că prin aceste materiale obțin și telespectatorii români informații complexe despre probleme care privesc societatea în ansamblu.

Conducerile în perpetuă schimbare, televiziunea veșnic redefinită, lipsa de bani, de specialiști, de rezerve mențin colectivul în nesiguranță. Sîntem mereu nevoiți să le demonstrăm telespectatorilor că emisiunea în limba maghiară merită urmărită, deși asta ar trebui să fie de la sine înțeles, întrucît, dat fiind statutul ei de serviciu public, nu este contrînsă să servească altor interese.

Szilágyi Ildikó este jurnalistă la TVR, unde realizează emisiunea Maghiara de pe 1.

Foto: Fundația Eurotrans

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Calculele Coaliției. Independentul Cătălin Cîrstoiu la Capitală, împărțire politică la sectoare
Lunga căutare a Coaliției pentru un candidat care să-l învingă pe Nicușor Dan a luat sfârșit. Iar până la urmă, PSD și PNL par să se fi oprit la un independent, medicul Cătălin Cîrstoiu, favorit în rândul Puterii pentru intrarea în cursa pentru Capitală.
image
Destinul crud al Arynei Sabalenka, al cărei iubit a murit azi-noapte. Și-a pierdut și tatăl, la aceeași vârstă
O veste-șoc a lovit-o pe jucătoarea din Belarus, chiar înainte de debutul în turneul de la Miami.
image
Româncă obligată de justiție să își trimită copiii în plasament în Marea Britanie
Curtea de Apel București a hotărât ca o mamă din județul Vaslui să-și trimită copiii în plasament în Marea Britanie. Femeia este acuzată de răpire internațională de minori de către serviciile sociale din Newham, Londra, care au sesizat autoritățile române.

HIstoria.ro

image
Cât de bogat a fost Nababul?
Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a fălit cu bogăția acumulată de-a lungul întregii sale vieți şi ne-am aștepta ca testamentul său să reprezinte o confirmare a acestui fapt.
image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.