Planificarea familială este de mult, în ţările dezvoltate, un concept încetăţenit, avînd în vedere că aceste societăţi s-au clădit în virtutea principiului gîndirii pe termen lung, planificarea familială făcînd parte, printre altele, din spectrul de planuri pe care le presupune aceasta. Dar ce înseamnă, de fapt, planificarea familială (ce implică ea, de exemplu, pe lîngă contracepţie)?

Planificarea familială reprezintă toate mijloacele care contribuie la controlul naşterilor, permiţînd femeilor şi, prin urmare, familiilor să aleagă cînd anume este momentul pentru a avea un copil. Prin „mijloace“ ne referim la metodele contraceptive cunoscute – contraceptive orale combinate, sterilet, contracepţia de barieră, inelul vaginal etc. De asemenea, implică şi informarea cuplurilor asupra pericolelor reprezentate de bolile cu transmitere sexuală (BTS) şi consilierea preconcepţională. Şi mai cuprinde un aspect caracteristic societăţilor moderne, corelat cu primul aspect despre care am vorbit, acela al alegerii momentului obţinerii unei sarcini, şi anume, gestionarea problemelor de fertilitate, întrucît acest moment este din ce în ce mai îndepărtat, la vîrste mai avansate ale părinţilor.

Care sînt etapele planificării familiale?

În primul rînd, prezentarea la medicul ginecolog, urmată de identificarea problemelor sau a nelămuririlor. Ulterior, este recomandat un set de analize şi investigaţii structurate în etape, pentru a stabili ce metodă contraceptivă se potriveşte fiecărei femei, respectiv ce tratamente sînt necesare.

Vorbeam despre societăţile dezvoltate, dar cît de cunoscut este acest concept în România?

Depinde foarte mult de nivelul de educaţie al oamenilor. Mijloacele de informare sînt multiple, în zilele noastre, iar cabinete de planificare familială se găsesc peste tot, în cadrul spitalelor mari, precum şi în clinicile private. Cred, însă, că şi în această privinţă Internetul a schimbat foarte mult peisajul informaţional, chiar şi în mediul rural această tendinţă fiind mai accentuată la tineri, cei cărora, de fapt, le sînt adresate şi mai de folos aceste informaţii.

Cît de deschişi sînt românii la ideea de a-şi planifica „extinderea“ familiei?

Femeile din ziua de astăzi au început să fie destul de preocupate de planificarea familială şi vin la cabinet pentru a se informa corect în vederea alegerii metodei contraceptive potrivite sau pentru că îşi doresc o sarcină.

Dar sînt şi paciente tinere, de multe ori foarte tinere care au ignorat sfaturile şi s-au întors însărcinate, solicitînd întreruperea cursului normal al sarcinii. Şi descoperim aici o nouă problemă, începerea timpurie a vieţii sexuale fără asumarea responsabilă şi corect informată a consecinţelor.

În comunităţile sărace se spunea că cea mai cunoscută metodă de contracepţie este... avortul. Cît de adevărată mai e această afirmaţie în 2015?

Din păcate, deşi pierde teren, amarul adevăr este că încă mai există această atitudine.

Ca medic specialist ginecolog, cum evaluaţi nivelul de educaţie în ceea ce priveşte mersul la ginecolog? Sînt mai multe pacientele care vin pentru consultul anual, sau cele care vin doar pentru că au o problemă?

Mă bucur să constat că sînt multe paciente tinere care vin periodic la consult. Au o atitudine dezinvoltă şi vădesc interes crescut pentru starea lor de sănătate. Întîlnesc, însă, destule paciente care nu au mai venit la consult ginecologic de mai multe zeci de ani.

Care sînt plusurile şi minusurile planificării?

Un avantaj îl constituie, în primul rînd, scăderea ratei avortului, femeile alegînd în ce moment îşi doresc să aibe un copil; dezavantajele sînt reprezentate de efectele secundare pe care le au anumite metode contraceptive. Spre exemplu, toxicitatea hepatică sau riscul mai crescut de tromboză reprezintă aspecte cunoscute ale unor contraceptive orale administrate perioade îndelungate. Pe de altă parte, contraceptivele moderne sînt microdozate şi apar noi compuşi cu efecte adverse din ce în ce mai reduse. În plus, sînt, probabil, cele mai testate şi urmărite medicamente ca urmare a numărului mare de femei care le utilizează. Practic, contraceptivele şi, în general, metodele moderne de contracepţie au avut o contribuţie majoră la modelarea societăţilor actuale. Au adus confort şi siguranţă, dar şi scăderea natalităţii. Oamenii sînt, probabil, mai egoişti acum. Pe de altă parte, împingem tinereţea mai departe ca oricînd şi tratarea problemelor de infertilitate caută să corecteze scăderea natalităţii.

Putem vorbi şi despre un soi de „cinism“ cînd planificam apariţia unui copil?

Da, dacă ne gîndim mai mult la noi, egoismul de care vorbeam mai devreme, şi dacă apreciem că apariţia unui copil ne modifică programul, putem vorbi despre un soi de „cinism“. Dar eu consider că cinismul apare nu cînd planificăm apariţia unui copil, ci atunci cînd el apare fără a fi dorit.

Planificarea familiala implică şi extreme de genul: vreau un copil care să se nască doar în zodia... x?

Sînt şi cazuri în care părinţii doresc să se nască copilul lor într-o anumită zodie sau într-o anumită zi. Acum părinţii pot merge, în vederea naşterii, în spitale private unde au o gamă mai variată de opţiuni. În realitate, însă, momentul naşterii poate fi variat doar într-un palier redus, deoarece sănătatea mamei şi a nou-născutului vor prima în deciziile medicului. De cele mai multe ori, naşterea, deşi aşteptată, survine neaşteptat.

Pilula de a doua zi – cunoscută ca intervenţie rapidă şi „rezolvare instant“ a unei sarcini nedorite – este ceva de care se face abuz? Care sînt riscurile şi cît de multă informaţie însoţeşte folosirea acestei metode contraceptive?

Este o metodă preferată în rîndul femeilor tinere din comoditate sau pentru că se lasă atrase de mitologia modernă a dezavantajelor contraceptivelor orale, dar în acelaşi timp nu ştiu ce implică folosirea acestei metode şi fac abuz de ea tocmai din cauza lipsei de informaţie. Pilula de a doua zi este echivalentul administrării unei folii întregi de contraceptive orale, ca efect advers asupra organismului, poate provoca sîngerări pînă la două săptămîni după administrare, urmate de dereglări ale ciclului menstrual, plus riscul real al unei sarcini extrauterine. Nu se recomandă administrarea de mai mult de una, maximum două pe an.

a consemnat Stela GIURGEANU