Monterey și neliniștea lui

Monica BOTEZ
Publicat în Dilema Veche nr. 834 din 13 - 19 februarie 2020
Monterey și neliniștea lui jpeg

Am ajuns în Monterey toamna trecută, venind din San Francisco prin Napa. Ziua era însorită și caldă, iar în zona acvariului mișunau turiștii în căutare de suveniruri și de fructe de mare la preț decent – o normalitate cvasi-prozaică de vacanță clasic-americană. Am stat ore bune aici, pînă cînd după-amiaza leneșă de vacanță s-a transformat în seară. Teoretic, eram în scenariul meu ideal de sentiment ușor și plăcut al ființei, pe care le am de obicei lîngă plajă și ocean.

Chiar de cînd am intrat în orașul ăsta am simțit o umbră puternică și o strîngere de inimă care nu avea legătură cu ce era în jur, ci cu un anume serial, generic și coloană sonoră. În Marile minciuni nevinovate, Monterey e un personaj la fel de memorabil ca acelea interpretate de Nicole Kidman, Laura Dern, Reese Witherspoon, Shailene Woodley sau Zoë Kravitz, și mare parte din tensiunea poveștii se bazează pe discrepanța dintre frumusețea fotografică, aproape perfectă a locului și relațiile dintre oameni – în cel mai bun caz complicate sau reci, aproape toate deprimante, fără ieșire, violente. Nu am scăpat de neliniște nici în zilele următoare – peisajele sînt similare pe bucata asta de coastă, între Santa Cruz și Big Sur, așa că am avut tresăriri la fiecare pod care părea cunoscut sau la fiecare val mai puternic.

Efectul direct al serialelor americane este că ne dorim să ajungem în locuri pe care nu le mai putem vedea și/sau simți apoi fără filtru. Washington-ul devine o suită sumbră de umbre și de clădiri luminate, puternic conturate în noapte (House of Cards). Alaska este definită de imaginea unei Riviere deprimante, care nu și-a atins niciodată potențialul, plină de caractere marginale, autentice și amuzante din Northern Exposure. Clădiri iconice din New York capătă conotații noi (cei mai răutăcioși dintre noi ar zice chiar superficiale) în Sex&the City – cum e cazul cu New York Public Library –, un neașteptat spațiu de nuntă mondenă.

Și nu doar serialele fictionale au acest efect – lui Anthony Bourdain îi reușește același lucru fie că este vorba despre No reservations sau Parts Unknown, fiindcă nu e niciodată vorba (doar) despre mîncare în documentarele lui. Așa am descoperit New York-ul vechi, East Village-ul, și deli-urile evreiești aferente, afaceri de familie începute acum mai bine de 100 de ani. Episodul despre Queens m-a convins să stau cîteva nopți în Astoria, ca să pot experimenta la prima mînă o utopie a multor minorități care trăiesc în armonie. Tot el a dat voce unor grupuri mai puțin vizibile –  Los Angeles-ul „chicano“, comunitatea de mexicani crescuți în America și care nu aparțin pe deplin nici uneia dintre cele două culturi, San Francisco povestit de locuitorii de dinainte de invazia IT-iștilor –, tot atîtea lumi pe care te bucuri că le descoperi ca vizitator, fie și ocazional, nu atît al unor spații reale genuine, ci al perspectivelor subiective pe care le apreciezi și împrumuți pentru o după-amiază sau două săptămîni.

Monica Botez lucrează în domeniul relațiilor publice.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Goana după adeverințele pentru bani în plus la pensie. Ce sume se iau în calcul pe noua lege a pensiilor
Bombardați cu informații despre recalcularea pensiilor și acordarea drepturilor bănești conform legii pensiilor care intră în vigoare la 1 septembrie 2024, pensionarii au luat cu asalt casele de pensii. O parte dintre documentele cu care se prezintă sunt deja în dosar.
image
Cum sunt săpate tunelurile din vestul României. Trenurile vor circula cu 160 km/h prin munte VIDEO
Lucrările de construcție a tunelurilor de pe noua magistrală feroviară din vestul României au acumulat întârzieri, care duc la prelungirea termenului de finalizare a investiției.
image

HIstoria.ro

image
Cât de bogat a fost Nababul?
Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a fălit cu bogăția acumulată de-a lungul întregii sale vieți şi ne-am aștepta ca testamentul său să reprezinte o confirmare a acestui fapt.
image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.