Mîna a doua pentru cine?

Vlad CĂTUNĂ
Publicat în Dilema Veche nr. 357 din 16 - 22 decembrie 2010
Mîna a doua pentru cine? jpeg

- o perspectivă antropologică a second-hand-ului în România -

Consumatorii de haine second-hand sînt foarte eterogeni, avînd trăsături variate şi obiceiuri de consum diferite. Sînt persoane cu bani sau dimpotrivă fără resurse, tineri sau vîrstnici, nonconformişti sau modeşti, iar motivaţiile care dictează acest comportament sînt atît de ordin material cît şi simbolic. Observaţiile făcute în cîteva din magazinele şi tîrgurile de haine la mîna a doua, atît din Bucureşti cît şi din provincie, nu pot fi extrapolate la nivelul tuturor celor care îşi achiziţionează astfel de articole. 

Într-un context vestic, am fi putut pleca de la premisa că explicaţiile pentru care oamenii vor să achiziţioneze diferite obiecte sau servicii, sau să se angajeze în diferite activităţi, sînt mai degrabă de ordin simbolic, şi nu economic. În România, lucrurile stau puţin diferit. Primele manifestări ale consumului de second-hand i-au avut ca promotori pe locuitorii provinciei şi ai Capitalei deopotrivă, în general cei trecuţi de tinereţe, care la început erau reticenţi la ideea de a purta hainele „altcuiva“ şi atenţi la ce ar putea spune vecinul. Treptat şi sigur, ritualul de consum al hainelor la mîna a doua a fost asimilat, iar, odată cu el, magazinele second-hand au înflorit. Românul a trecut peste prejudecăţi şi peste ruşinea de a fi văzut intrînd sau ieşind din magazinele tabu. Astfel, produsele second-hand au reprezentat, în perioada de tranziţie postdecembristă – o perioadă de constrîngeri materiale, sociale şi culturale – alternativa mai ieftină şi mai de calitate în faţa hainelor chinezeşti sau turceşti. 

„Mai ieftin, mai rentabil“ 

Lanţurile de second-hand-uri s-au constituit cu precădere în provincie, unde se consideră că se găsesc cele mai bune astfel de magazine, atît în ceea ce priveşte calitatea mărfii, cît şi în ceea ce priveşte accesibilitatea şi diversitatea hainelor comercializate. 

Marfa depozitată în cutii şi vîndută la kilogram aproape a dispărut din peisajul dîmboviţean, fiind înlocuită de marfa standardizată, uniformizată, adică de articolele vestimentare aranjate pe umeraş, cu etichetă de preţ. În provincie, astfel de locuri mai pot fi găsite, iar avantajele sînt două: preţul şi entuziasmul descoperirii. Modul prin care se poate cotrobăi prin „mormanul de haine“ şi faptul că totul e un „talmeş-balmeş“ face ca emoţia descoperirii să fie un alt motiv care îi determină pe tineri să intre în astfel de magazine: „Pentru mine e o plăcere să răscolesc şi să descopăr prin maldărele de haine“ (I.V., 23 ani). Promisiunea şi speranţa satisfacţiei depăşesc nevoia în bine, iar procesul este întotdeauna mai intens şi mai ispititor decît găsirea articolului în sine. 

Din raţiuni economice („e mai ieftin, mai rentabil“) şi învăţînd din experienţa părinţilor, tinerii şi-au însuşit şi conceptualizat acest comportament. Ei şi-au format un stil vestimentar care s-a cristalizat în timp şi s-a păstrat şi după ce aceştia şi-au consolidat capitalul material. Tinerii pe care i-am intervievat au spus că preferă magazinele second-hand din provincie. Unii dintre aceştia, cînd ajung într-un oraş din provincie şi au mai mult timp la dispoziţie, nu ratează ocazia de a explora aceste „oaze de unicitate“: „Am fost în Petroşani într-o cercetare pentru diplomă. Am ajuns acolo şi prietena s-a dus să cumpere ceva de băut. S-a întors după o oră cu două pungi pline cu haine“ (M. C., 25 ani).

Transformare:  second-hand-ul gentrificat 

În ultimii ani se pot observa transformări atît la nivelul magazinelor cît şi la nivelul motivaţiilor care îi determină pe oameni să cumpere articole la mîna a doua – transformări care în anumite privinţe interrelaţionează. În ceea ce priveşte magazinele, a avut loc o modernizare: spaţii mai primitoare, unde „nu se mai simte mirosul de detergent specific“; diversificarea mărfii de la haine la pantofi, genţi, accesorii, aşternuturi, pantofi etc.; importanţa oferită mărcilor – se poate observa cum mărcile importante şi cunoscute sînt puse pe stative separate de celelalte haine, făcîndu-se astfel şi o diferenţiere de preţ. Această modernizare subliniază tocmai trecerea magazinelor second-hand de la accesibilitate la gentrificare, adică transformarea magazinului într-un spaţiu destinat unei populaţii cu un statut social mai înalt şi mai potente financiar. Promovarea trece şi ea printr-un proces de schimbare. Monotonul text „Am primit marfă“, scris cu carioca pe o foaie, a fost înlocuit de mesaje colorate şi atent lucrate, de genul: „Superdeschidere. Noua colecţie de toamnă/Noua colecţie de vară“. S-a estimat că în jur de 40 pînă la 75 de procente din hainele second-hand din Vest, care sînt donate organizaţiilor caritabile, nu ajung la nevoiaşi, ci în pieţele aglomerate din regiunile în curs de dezvoltare, prin mecanismele economiei informale. 

Nevoia de unicitate 

Ceea ce îi mai determină pe români să achiziţioneze articole vestimentare şi accesorii second-hand, în afară de motivaţiile financiare, sînt cele de ordin pragmatic şi simbolic. Aceste motivaţii se aplică cu precădere la tineri. Diferenţierea faţă de ceilalţi şi crearea unei individualităţi solicită crearea unui stil personal, prin bunurile materiale pe care le deţin. Această categorie de cumpărători are acces la calitate, stil şi schimbare, însă nu achiziţionează hainele purtate neapărat pentru aceste aspecte. Cumpărătorul nu îşi poate satisface nevoia de unicitate şi individualizare în contextul de faţă (societatea hipermarketurilor, a mall-urilor şi a hiperconsumului), unde chiar dacă are loc un consum de nişă şi există haine în serie limitată, acestea sînt totuşi standardizate, iar nevoia de exprimare prin diferenţiere nu este împlinită. 

Migrarea tinerilor spre tîrgurile vintage şi a celor de vîrsta a doua către „Visul imaginaţiei“ subliniază stilul de viaţă şi percepţiile diferite asupra consumului de haine, care iau forme contradictorii. La prima categorie de consumatori de second-hand, hainelor le sînt ataşate înţelesuri proprii, iar semnificaţiile atribuite fac parte din registrul antistandardizării, creativităţii, inventivităţii şi curiozităţii. În ceea ce priveşte a doua categorie, predomină o perspectivă economică, alegerea hainelor avînd la bază preţul, bugetul familiei şi calitatea produsului. 

Vlad Cătună este masterand la Antropologie şi Dezvoltare Comunitară, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, Universitatea Bucureşti.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.