"Mi-e mai frică pentru cei din jurul meu decît pentru mine"

Publicat în Dilema Veche nr. 361 din 13 - 19 ianuarie 2011
"Mi e mai frică pentru cei din jurul meu decît pentru mine" jpeg

- interviu cu Dragoș BOERU -

Cum îţi gestionezi frica atunci cînd sari de la 4000 de metri?

În primul rînd, paraşutismul e un sport foarte sigur. E considerat sport extrem din cauza expunerii la un risc mare. Dar singurii care putem greşi sîntem noi, cei care îl practicăm. La un moment dat, citeam un reportaj despre frică şi Brian Germain, psiholog şi paraşutist, zicea că, dacă în loc de oameni ar fi saci de cartofi pe care i-am arunca din avion, paraşutismul ar fi cel mai sigur sport din lume. 

După părerea mea, avem de-a face cu două tipuri de frici. Una este a celor care sar prima dată cu paraşuta şi trăiesc o frică care vine din faptul că nu ştiu ce li se întîmplă. Vor să experimenteze, dar le e frică de necunoscut.  Cînd sari, fizic simţi în primul rînd ceva, căci e vorba de o accelerare de la 0 la 200 şi ceva de km pe oră într-o secundă. De aceea, vezi că oamenii reacţionează foarte ciudat: unii te ţin de mînă, vorbesc foarte mult, sînt tăcuţi, transpiră, vomită. Am văzut cele mai multe modalităţi în care oamenii îşi pot manifesta frica. Şi după ce saltul se termină şi ajung cu picioarele pe sol, spaima aceea se transformă într-o bucurie imensă că au reuşit. Plus că senzaţia din aer e greu de descris. Cînd mă mai întreabă cîte un prieten cum e să sari cu paraşuta, îi zic doar atît: vino, încearcă şi vezi singur.  Apoi, mai e frica celor care practică paraşutismul şi care ştiu foarte bine ce se poate întîmpla. Atunci poate să-ţi fie frică, de exemplu, să urci cu avionul, sau cînd se deschide uşa. Chiar dacă am o mie şi ceva de salturi, pentru mine frica înseamnă să urc cu avionul pînă sus. Ideea că aş putea să mor într-un avion, cu paraşuta în spate, mi se pare foarte creepy. Frica o simt de cele mai multe ori ca pe un gol în stomac. 

Ce legătură au paraşutiştii cu cea de-a doua paraşută, cea de salvare?

E vorba de încredere. Acea paraşută poate fi pliată doar de anumite persoane special instruite şi autorizate (li se spune rigger). Iar încrederea ţi-o cîştigi prin experienţă şi prin starea echipamentului. Cei inconştienţi se gîndesc că n-o să ajungă niciodată la paraşuta de rezervă, că nu li se poate întîmpla nimic. Eu am deschis paraşuta de rezervă de patru ori în o mie şi ceva de salturi, un pic mai mult decît media. Dacă pleci cu teamă, mai bine nu mai pleci. Trebuie să ştii că cel care ţi-a pliat paraşuta de rezervă şi-a făcut treaba bine.

Cum se întîmplă cu încrederea, la săritura în tandem?

Cea mai mare încredere o ai în instructor. E vorba, de cele mai multe ori, de o persoană pe care n-o cunoşti, e posibil s-o vezi atunci pentru prima dată în viaţă şi pe ale cărei mîini te dai cu totul. Cea mai simpatică reacţie a unui instructor, la întrebarea celui cu care urma să sară în tandem, dacă i se poate întîmpla ceva, mi s-a părut asta: „Eu am un copil acasă, aşa că n-am nici un gînd să mor“. Sînt mulţi „pasageri“ speriaţi, dar care după discuţia cu instructorul sau cu cameramanul devin cu totul alţii. Eu nu sar în tandem, sînt cameraman. În căderea liberă, instructorul nu le vede feţele, dar eu le văd reacţiile, bucuria. Spaima le-o vezi cînd pleacă din avion, căci nu se aşteaptă. Au nişte ochi mari cît China, dar după cîteva secunde, începe să le placă. Şi, după ce se deschide paraşuta, unii urlă. Aţii au spus rugăciuni pînă jos, mulţi au vomitat, alţii s-au bucurat atît de mult şi, după ce au venit pe pămînt, s-au dus la instructor şi l-au pupat şi au zis că mai vor să sară o dată. 

Dacă de căderea în gol nu ţi-e frică, ce alte spaime ai?

Spaima mea cea mai mare e să mor cu paraşuta în spate, într-un avion. Fără o paraşută la mine, ştiu că n-aş fi avut ce să fac, dar dacă ai două în spate, n-am cum să nu mă gîndesc că, dacă se întîmplă ceva, aş fi avut o şansă pe care n-am folosit-o.  Cred că mi-e mai frică pentru cei din jurul meu, decît pentru mine. De obicei, cînd deschid paraşuta, îmi caut fratele, văd că e OK, îmi caut prietena, apoi mă uit după ceilalţi prieteni apropiaţi. Poate şi pentru că sînt instructor, la aerodrom am o mai mare spaimă pentru ceilalţi apropiaţi, decît pentru mine. Am avut şi un prieten care s-a nimicit pe aerodrom, în faţa mea, şi nu e deloc plăcut. Cel mai rău e să mori, evident. Dar cred că, dacă se întîmplă, înseamnă că aşa a fost să fie. Pentru alţii nu-i aşa, din contră. Şi, dacă aş putea să aleg, aş alege să mor cu paraşuta în spate pe un cîmp. Ca paraşutist, să mori pentru că ţi-a căzut în cap un castron de la etajul 5 pare cam penibil.  

Dragoş Boeru este instructor de paraşutism, membru al clubului TNT-Brothers (www.tnt-brothers.ro).

A consemnat Ana Maria SANDU

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Motivul absurd pentru care o vânzătoare a refuzat doi tineri. „Poate credea că îl folosiți la orgii“
Doi tineri, unul de 25, iar celălalt de 21 de ani, susțin că o vânzătoare a refuzat să-i servească și le-a cerut să vină însoțiți de părinți, deși aveau actele și puteau să demonstreze că sunt majori. De fapt, ei nici măcar nu au cerut țigări, alcool sau alte produse destinate exclusiv adulților.
image
Prețul amețitor cu care se vinde un garaj din lemn în Brașov: „E inclusă și mașina în preț?"
Un anunț imobiliar din Brașov pentru vânzarea unui garaj din lemn a stârnit ironii din partea românilor. Garajul de 22 metri pătrați din lemn costă cât o garsonieră.
image
Ianis, sufocat de Hagi: cum un părinte, „orbit“ de subiectivism, a ajuns să facă țăndări imaginea băiatului său
Managerul Farului a mai creat un caz, deranjat că selecționerul nu i-a titularizat băiatul în amicalele cu Irlanda de Nord și Columbia. Episodul lungește lista derapajelor unui părinte care persistă în greșeala de a-și promova agresiv fiul, mărind și mai mult povara numelui pe umerii acestuia.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.