Am asistat la un început de finanţare sistematică, cu multe tare rezultate din neajustarea sistemului de evaluare la ambiţiile declarate. Lansarea unor proiecte a devenit posibilă, în particular proiectele internaţionale sînt mană cerească pentru cercetarea românescă pentru că asigură traficul de expertiză. Vizibilitatea a crescut uşor, dar sîntem încă departe de normele de excelenţă, singurul ţel posibil în acest business. Nici o universitate din România (cu excepţia notabilă a Universităţii "Babeş-Bolyai" din Cluj) nu şi-a propus să devină un loc de excelenţă la nivel internaţional. Reforma sistemului nu s-a făcut, facultăţile continuă să fie beciuri întunecoase. Nu s-a făcut nimic pentru a declanşa head-hunting-ul de profesori universitari din diaspora, dimpotrivă, cei care s-au întors au revenit "